Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) va reduce semnificativ costurile de tranzacționare pentru companii și va facilita exporturile către statele Uniunii Europene, oferind antreprenorilor moldoveni acces direct la cea mai mare piață financiară din lume. Viceprim-ministra și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a declarat pe 7 octombrie, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, că aderarea la SEPA reprezintă „o veste bună nu doar pentru cetățeni, ci și pentru întreaga economie, deoarece vor exista mai multe afaceri cu blocul comunitar, iar transferurile se vor face mai rapid și mai ieftin”.

Potrivit Doinei Nistor, exporturile moldovenești spre Uniunea Europeană au crescut, inclusiv începând cu luna iulie, iar fructele moldovenești rămân printre cele mai apreciate pe piața comunitară

„Ne integrăm treptat în piața Uniunii Europene și asta este o veste foarte bună. Ne integrăm înainte de aderare. Piața Uniunii Europene este cea mai mare din lume. Sunt peste 450 de milioane de consumatori, ceea ce înseamnă că economia noastră, integrându-se în piața Uniunii Europene, va avea acces la mai mulți clienți, la mai multe exporturi și, respectiv, la o creștere mai mare pentru companiile noastre. (…) Avem acces la export pentru fructele moldovenești; am reînnoit anul acesta acordul cu Uniunea Europeană, iar fructele noastre sunt foarte apreciate de consumatorii europeni. A fost sezonul de prune, am văzut că diaspora a partajat foarte multe imagini cu fructele noastre care se găsesc în supermarketurile și rețelele comerciale din Uniunea Europeană. Noi ne dorim să ne creștem economia”, a menționat reprezentanta Guvernului.

Ministra a amintit și integrarea în piața de roaming a Uniunii Europene, care va fi aplicată din 1 ianuarie 2026 și va aduce „tarife ca acasă” pentru cetățenii R. Moldova.

„Este foarte important, pentru că suntem unica țară non-UE care s-a integrat în roaming și asta a presupus din partea noastră foarte multă muncă: multe legi și regulamente adoptate într-un timp-record, anul acesta, pentru a ne integra în piața de roaming. (…) Avem, de asemenea, foarte mult respect la Bruxelles și consultanță din partea multor țări membre, care vor să ne ajute să ne integrăm”, a punctat Nistor.

Referindu-se la Planul de Creștere de 1.9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană, viceprim-ministra a spus că fondurile vor fi folosite pentru modernizarea infrastructurii și stimularea economiei.

„Avem anul acesta semnale pozitive pentru economia moldovenească, pentru că în trimestrul doi a crescut Produsul Intern Brut cu 1,1%. Sunt primele semnale după o perioadă destul de complicată. Fondurile din Planul de Creștere, 1.9 miliarde de euro, vor fi investite în infrastructura din țara noastră ca să ne creștem școlile, grădinițele, să ne dezvoltăm, să construim noi drumuri, nouă infrastructură, asta înseamnă și o creștere economică. Noi, valorificând Planul de Creștere, planificăm să accelerăm creșterea PIB-ului și creșterea economică până la 4,4% până în 2028. Asta înseamnă o economie mai dinamică și companii mai competitive, o creștere a exporturilor pe care o țintim, salarii mai mari”, a enumerat Doina Nistor.

Oficiala a explicat că principalele motoare de creștere a economiei sunt construcțiile, energia și IT-ul, precum și agricultura, pentru care Guvernul pregătește programe de sprijin și investiții în irigații și agroprocesare.

„Avem planuri ambițioase pentru a investi în sistemele de irigare. Și la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării am lansat programe noi de sprijin pentru a dezvolta industria agroalimentară. Vrem să facem mai multe produse de patiserie, panificație, mâncare, ca să putem și exporta aceste produse și să adăugăm valoare pentru agricultura autohtonă, pentru că avem un sol fertil, avem produse agricole calitative, dar vrem să adăugăm valoare. Noi, în general, la minister, vrem să sprijinim foarte mult întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Am dublat măsurile de sprijin pentru IMM-uri, ele sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești”, a punctat sursa citată.

Doina Nistor a precizat că Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat recent o schemă de ajutor de stat pentru investiții mari și o rețea de parcuri industriale la Glodeni, Ocnița și Ungheni. Totodată, ministra a confirmat și continuarea programului de compensații pentru energie electrică până la sfârșitul anului: „Au fost achitați peste 90 de milioane de lei pentru agenții economici, pentru a le ușura această perioadă mai dificilă”.

La final, viceprim-ministra a îndemnat tinerii din Republica Moldova să lanseze propriile afaceri. Ea a subliniat importanța dezvoltării spiritului antreprenorial în rândul noii generații și a menționat existența programelor de sprijin destinate tinerilor care se lansează în afaceri.

Potrivit Doinei Nistor, anul acesta a fost înregistrată o creștere semnificativă a interesului față de inițiativele antreprenoriale, mai ales în domeniul tehnologiilor informaționale

„Dacă doi ani în urmă, când am lansat apelul pentru tineri, pentru start-up-uri, a durat câteva luni ca să adunăm 50 de cereri, anul acesta a durat câteva săptămâni și am avut o avalanșă de cereri din partea tinerilor. Asta ne bucură, pentru că vrem să vedem un spirit antreprenorial în țară și vrem să încurajăm cât mai mulți tineri să își deschidă afaceri, pentru că avem nevoie de ei să ne sprijine în dezvoltarea economiei. Și este foarte ușor să deschizi o companie. Mai dificil este să o menții. Dar sustenabilitatea ar fi un alt subiect”, a conchis Doina Nistor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Doina Nistor #SEPA

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.