Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) va reduce semnificativ costurile de tranzacționare pentru companii și va facilita exporturile către statele Uniunii Europene, oferind antreprenorilor moldoveni acces direct la cea mai mare piață financiară din lume. Viceprim-ministra și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a declarat pe 7 octombrie, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, că aderarea la SEPA reprezintă „o veste bună nu doar pentru cetățeni, ci și pentru întreaga economie, deoarece vor exista mai multe afaceri cu blocul comunitar, iar transferurile se vor face mai rapid și mai ieftin”.

Potrivit Doinei Nistor, exporturile moldovenești spre Uniunea Europeană au crescut, inclusiv începând cu luna iulie, iar fructele moldovenești rămân printre cele mai apreciate pe piața comunitară

„Ne integrăm treptat în piața Uniunii Europene și asta este o veste foarte bună. Ne integrăm înainte de aderare. Piața Uniunii Europene este cea mai mare din lume. Sunt peste 450 de milioane de consumatori, ceea ce înseamnă că economia noastră, integrându-se în piața Uniunii Europene, va avea acces la mai mulți clienți, la mai multe exporturi și, respectiv, la o creștere mai mare pentru companiile noastre. (…) Avem acces la export pentru fructele moldovenești; am reînnoit anul acesta acordul cu Uniunea Europeană, iar fructele noastre sunt foarte apreciate de consumatorii europeni. A fost sezonul de prune, am văzut că diaspora a partajat foarte multe imagini cu fructele noastre care se găsesc în supermarketurile și rețelele comerciale din Uniunea Europeană. Noi ne dorim să ne creștem economia”, a menționat reprezentanta Guvernului.

Ministra a amintit și integrarea în piața de roaming a Uniunii Europene, care va fi aplicată din 1 ianuarie 2026 și va aduce „tarife ca acasă” pentru cetățenii R. Moldova.

„Este foarte important, pentru că suntem unica țară non-UE care s-a integrat în roaming și asta a presupus din partea noastră foarte multă muncă: multe legi și regulamente adoptate într-un timp-record, anul acesta, pentru a ne integra în piața de roaming. (…) Avem, de asemenea, foarte mult respect la Bruxelles și consultanță din partea multor țări membre, care vor să ne ajute să ne integrăm”, a punctat Nistor.

Referindu-se la Planul de Creștere de 1.9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană, viceprim-ministra a spus că fondurile vor fi folosite pentru modernizarea infrastructurii și stimularea economiei.

„Avem anul acesta semnale pozitive pentru economia moldovenească, pentru că în trimestrul doi a crescut Produsul Intern Brut cu 1,1%. Sunt primele semnale după o perioadă destul de complicată. Fondurile din Planul de Creștere, 1.9 miliarde de euro, vor fi investite în infrastructura din țara noastră ca să ne creștem școlile, grădinițele, să ne dezvoltăm, să construim noi drumuri, nouă infrastructură, asta înseamnă și o creștere economică. Noi, valorificând Planul de Creștere, planificăm să accelerăm creșterea PIB-ului și creșterea economică până la 4,4% până în 2028. Asta înseamnă o economie mai dinamică și companii mai competitive, o creștere a exporturilor pe care o țintim, salarii mai mari”, a enumerat Doina Nistor.

Oficiala a explicat că principalele motoare de creștere a economiei sunt construcțiile, energia și IT-ul, precum și agricultura, pentru care Guvernul pregătește programe de sprijin și investiții în irigații și agroprocesare.

„Avem planuri ambițioase pentru a investi în sistemele de irigare. Și la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării am lansat programe noi de sprijin pentru a dezvolta industria agroalimentară. Vrem să facem mai multe produse de patiserie, panificație, mâncare, ca să putem și exporta aceste produse și să adăugăm valoare pentru agricultura autohtonă, pentru că avem un sol fertil, avem produse agricole calitative, dar vrem să adăugăm valoare. Noi, în general, la minister, vrem să sprijinim foarte mult întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Am dublat măsurile de sprijin pentru IMM-uri, ele sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești”, a punctat sursa citată.

Doina Nistor a precizat că Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat recent o schemă de ajutor de stat pentru investiții mari și o rețea de parcuri industriale la Glodeni, Ocnița și Ungheni. Totodată, ministra a confirmat și continuarea programului de compensații pentru energie electrică până la sfârșitul anului: „Au fost achitați peste 90 de milioane de lei pentru agenții economici, pentru a le ușura această perioadă mai dificilă”.

La final, viceprim-ministra a îndemnat tinerii din Republica Moldova să lanseze propriile afaceri. Ea a subliniat importanța dezvoltării spiritului antreprenorial în rândul noii generații și a menționat existența programelor de sprijin destinate tinerilor care se lansează în afaceri.

Potrivit Doinei Nistor, anul acesta a fost înregistrată o creștere semnificativă a interesului față de inițiativele antreprenoriale, mai ales în domeniul tehnologiilor informaționale

„Dacă doi ani în urmă, când am lansat apelul pentru tineri, pentru start-up-uri, a durat câteva luni ca să adunăm 50 de cereri, anul acesta a durat câteva săptămâni și am avut o avalanșă de cereri din partea tinerilor. Asta ne bucură, pentru că vrem să vedem un spirit antreprenorial în țară și vrem să încurajăm cât mai mulți tineri să își deschidă afaceri, pentru că avem nevoie de ei să ne sprijine în dezvoltarea economiei. Și este foarte ușor să deschizi o companie. Mai dificil este să o menții. Dar sustenabilitatea ar fi un alt subiect”, a conchis Doina Nistor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Doina Nistor #SEPA

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.