Dolarul a atins un nou maxim din ultimii 20 de ani, alimentat de comentariile ferme ale preşedintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, referitoare la majorarea dobânzilor, dar a fost ţinut sub control de euro, care a fost susţinut de aşteptările tot mai mari de creştere a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, transmite Reuters.

Indicele dolarului, care măsoară valoarea monedei americane în raport cu un coş de valute importante, a atins un nou vârf al ultimelor două decenii, de 109,48 înainte de a se retrage.

Dolarul a crescut cu 0,73% faţă de yenul japonez, în timp ce lira britanică a înregistrat un nou minim al ultimelor 2 ani şi jumătate, în timpul unui volum scăzut al tranzacţiilor, Regatul Unit fiind într-o sărbătoare legală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostrum de TELEGRAM!

Powell a declarat la conferinţa băncii centrale americane de la Jackson Hole, din Wyoming, că Fed va creşte dobânzile atât de mult cât va fi necesar pentru a restricţiona creşterea şi că le va menţine acolo ”pentru ceva timp” pentru a reduce inflaţia care este de peste trei ori mai mare decât obiectivul oficial al Fed, de 2%.

„Comentariile lui Powell au susţinut aşteptările că dobânzile pentru fondurile Fed vor fi ridicate o perioadă lungă de timp. Aşteptările că Fed va începe să reducă dobânzile la mijlocul anului 2023 este prematură”, a declarat Kenneth Broux, analist valutar la Societe Generale.

Pieţele monetare au intensificat aşteptările pentru o creştere mai agresivă a dobânzii Fed în septembrie, şansele unei creşteri de 0,75 de puncte procentuale fiind acum în jur de 70%.

Randamentele Trezoreriei SUA au crescut, randamentele obligaţiunilor pe doi ani atingând un maxim din ultimii 15 ani, de aproximativ 3,49%.Moneda euro a urcat mult mai sus, ajutată de ”comentariile şi zvonurile legate de BCE, inclusiv contemplarea unei creşteri de 0,75 punct e procentuale, la reuniunea BCE din 8 septembrie”, a declarat Derek Holt, şeful departamentului economic al pieţelor de capital la Scotiabank.

Euro a crescut cu 0,34% faţă de dolar, dar a rămas sub paritate, la 0,99985 dolari pe unitate.

#dobanzi #dolar #Euro #SUA

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.