Actrița Ece Irtem, cunoscută pentru interpretarea personajului Isil Turkan din serialul „Șerbet de afine” (Kizilcik Serbeti), a fost găsită fără viață în locuința sa la doar 35 de ani, scrie cancan.ro.

Tragedia a avut loc în dimineața zilei de după aniversarea ei, vestea răspândindu-se rapid în presa din Turcia și provocând un val de reacții. Primele informații apărute în mediul media indică faptul că actrița ar fi suferit un infarct.

Doliu în lumea telenovelelor

Ece Irtem, născută pe 14 iunie 1991 în Sivas, și-a descoperit înclinația artistică încă din copilărie. A absolvit în 2014 Facultatea de Operă și Canto a Universității Yașar, unde s-a clasat a treia în promoția sa și a colaborat cu artiști importanți din domeniul muzicii clasice.

Pe lângă pasiunea pentru muzică, Irtem a fost atrasă de actorie încă din anii de școală, când participa la spectacole și își crea propriile scenete. După ce s-a mutat la Istanbul, și-a continuat pregătirea la Centrul Cultural Sadri Alisik, în perioada 2014–2015, studiind cu profesori cunoscuți precum Kayhan Yildizoglu, Okday Korunan, Kadim Yasar și Tolga Ciftci.

Popularitatea ei a crescut odată cu rolul Isil Turkan din serialul Kizilcik Serbeti, producție care a înregistrat audiențe mari atât în Turcia, cât și în afara țării. Cu doar câteva zile înainte de tragedie, actrița împărtășise imagini dintr-o vacanță petrecută în Asia, părând într-o formă excelentă.

Actriţa Ece Irtem s-a stins din viaţă la doar 35 de ani

Potrivit presei turce, în momentul în care i s-a făcut rău, Ece Irtem se afla acasă împreună cu mama sa. Intervenția rapidă nu a fost însă suficientă pentru a o salva. Avocatul ei, Uğur Gökkoyun, a confirmat că decesul s-a produs în locuință și că, potrivit concluziilor preliminare, infarctul ar fi cauza probabilă, urmând ca autopsia să stabilească detaliile finale.

Un aspect care a impresionat profund publicul este faptul că actrița își sărbătorise ziua de naștere cu doar o zi înainte. Moartea ei neașteptată a provocat un șoc puternic în rândul familiei, prietenilor și fanilor, care cu puțin timp înainte îi trimiseseră mesaje de felicitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#actrita #Ece Irtem #seriale turcești

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare