În ziua funeraliilor maestrului Eugen Doga va fi decretat doliu național, anunță președinta Maia Sandu. Șefa statului a transmis condoleanțe celor apropiați și a adus omagiu activității muzicianului.

„Am aflat cu tristețe despre decesul marelui Eugen Doga. Am crescut pe melodiile din filmul „Maria Mirabela” și am plâns ascultând muzica din „Lăutarii”. Purtăm cu noi pretutindeni celebrul vals din „Gingașa și tandra mea fiară” și recunoaștem compozițiile maestrului de la primele note. Moldova a fost mai frumoasă și mai bogată datorită domniei sale. Ne luăm rămas-bun cu durere, dar și cu recunoștință”, a transmis președinta.

Igor Grosu, la fel, a publicat un mesaj în memoria compozitorului. Speakerul i-a mulțumit lui Doga pentru că a dus faima țării în lume.

„Astăzi ne luăm rămas-bun de la un geniu al muzicii, un simbol al culturii naționale, un om care a reușit să transforme sunetul în emoție pură.Vă mulțumim, maestre, că ne-ați arătat prin muzică frumusețea vieții, frumusețea plaiului natal, și că ați dus faima Moldovei în toată lumea, cu demnitate și grație. Muzica dumneavoastră a marcat generații, a însoțit momente importante din viețile noastre și a devenit parte din identitatea noastră. Să avem grijă ca muzica lui Eugen Doga să nu moară niciodată”, a transmis președintele Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și premierul Dorin Recean a menționat că melodiile lui Eugen Doga au răsunat aproape în fiecare casă, dar și suta de evenimente naționale și internaționale.

„Am aflat cu tristețe despre trecerea în neființă a maestrului Eugeniu Doga. Marele nostru compozitor va rămâne mereu în amintirea noastră prin valsurile sale de neprețuit și cele peste 200 de coloane sonore pentru filme, spectacole și desene animate. Muzica lui a răsunat la Olimpiade sportive și sute de evenimente culturale. Valsul „Gingașa și tandra mea fiară”, baletul „Luceafărul”, coloana sonoră din filmul „Lăutarii” sau desenul animat „Maria Mirabela”, la care a lucrat alături de cineastul Emil Loteanu și poetul Grigore Vieru, au răsunat cu siguranță în fiecare casă din Republica Moldova. Și vor rămâne în neamul nostru pentru totdeauna. Sunt creații care au făcut Moldova cunoscută și iubită în toată lumea”, a conchis șeful Guvernului.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a menționat că este o zi tristă pentru întreaga Moldova. Oficialul a punctat că țara a pierdut un geniu, iar muzica maestrului va rămâne veșnică.

„Muzica lui a fost și va rămâne – lumină, balsam și rugăciune. A scris valsuri pentru inimi și simfonii pentru eternitate.
A plecat în tăcerea cerească cel care a făcut din note o punte între cer și pământ, cel care a unit, inspirat, a făcut cinoscută Moldova în lume. Dar va rămâne veșnic cu noi – în fiecare cântec, în fiecare lacrimă, în fiecare anotimp”, a transmis funcționarul.

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie 2025. Compozitorul avea 88 de ani.

#conducerea țării #Eugen Doga #funeralii #omagiu #zi de doliu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.