Doliu în medicina din țara noastră. S-a stins din viață Iraida Iacovleva, o specialistă în anatomie patologică și oncologie, născută în Rusia, însă stabilită în Republica Moldova.

Anunțul despre decesul ei a fost făcut de către reprezentanții Institutului Mamei și Copilului.

„Administrația și colectivul IMSP Institutul Mamei și Copilului își exprimă cu nespusă tristețe și durere, regretul profund față de trecerea în neființă a doamnei profesor universitar, Iraida Iacovleva, doctor habilitat în medicină, cercetător științific coordonator cu o experiență de aproape 70 de ani în domeniul medical. O persoană și un savant desăvârșit ce a activat cu dedicație, profesionalism și responsabilitate în domeniul Patomorfologiei Tumorilor Umane din Republica Moldova. Direcția principală de cercetare științifică s-a bazat pe studiul histo- și morfogenezei proceselor precanceroase și a tumorilor tractului genital feminin. Ca rezultat al multor ani de cercetare, ea a creat o clasificare originală a proceselor de fundal ale cancerului, precancer și al cancerului de col uterin. În aceste clipe de tristețe și grea încercare, suntem alături de familie și le transmitem sincerele noastre condoleanțe. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, se arată în mesajul publicat pe o rețea de socializare.

În anii 1948–1963, Iacovleva a lucrat în calitate de asistentă și docent la catedra de anatomie patologică a Institutului de Medicină din Chișinău, azi Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.

Ulterior, până în 1990, a fost șef de laborator patomorfologie la Institutul de Oncologie din Chișinău. Din 1990 este colaborator științific principal la aceeași instituție. Din 1965 este doctor habilitat în medicină, iar din 1967 profesor universitar. Este membră a Societății Oncologilor din Moldova și membră de onoare a Societății de Anatomie Patologică din România.

Iraida Iacovleva a publicat peste 150 de lucrări de profil. A contribuit la cercetarea epiteliului colului uterin în raport cu vârsta, evidențierea de noi forme de neoplazii metaplastice din colul uterin, descrierea deosebirilor metastructurale ale epiteliilor pavimentoase autentice și metaplastice ale colului uterin etc.

A fost distinsă cu distincțiile sovietice Savant Emerit al RSSM (1967) și Ordinul Steagul Roșu (1971). În 2000, a fost decorată cu Ordinul Gloria Muncii de către Președintele Petru Lucinschi, iar în 2016 a fost menționată cu Medalia jubiliară a Academiei de Științe a Moldovei.

#deces #doliu #sistem medical

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.