Președinta țării, Maia Sandu, a lansat astăzi, 15 august un necrolog în legătură cu trecerea în neființă a șefului delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, General de brigadă în retragere, Ion Solonenco, la 12 august.

„Cu tristețe și profundă îndurerare am primit vestea despre trecerea în neființă, la 12 august 2022, a lui Ion Solonenco, șeful delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, General de brigadă în retragere. Ion Solonenco a avut o carieră prolifică în sectorul de securitate unde, de-a lungul activității sale, a dat dovadă de disciplină, exigență față de sine și față de subalterni – calități datorită cărora a fost promovat consecutiv de la funcția de împuternicit operativ inferior până la cea de viceministru al securității Naționale al Republicii Moldova.”, se arată în mesajul lansat de șefa statului.

Din 27 iulie 1992 și până în anul 2002, generalul Ion Solonenco a fost membru, iar apoi și copreședinte din partea Republicii Moldova al Comisiei Unificate de Control.

„Un patriot recunoscut, în toată această perioadă, domnia sa a muncit cu dăruire pentru menținerea păcii în Zona de Securitate, pentru avansarea obiectivului de reglementare a diferendului transnistrean și pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, se mai precizează în necrologul emis de Maia Sandu.

Generalul Solonenco a fost decorat cu Medalia „Meritul Militar” (1994), Ordinul „Gloria Muncii” (2005) și „Ordinul Republicii” (2017) pentru rezultate remarcabile în activitate și în semn de înaltă apreciere a eforturilor depuse pentru menținerea păcii, stabilității și ordinii de drept în Zona de Securitate. În anul 2018, i-a fost acordat Premiul Național pentru contribuția semnificativă la elaborarea şi promovarea politicii de securitate a statului, inclusiv a politicii Guvernului în domeniul reintegrării ţării, precum şi pentru meritele deosebite pe parcursul întregii sale activități.

„Sincere condoleanțe familiei îndurerate, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut și au apreciat profesionalismul și devotamentul față de Patrie, de care a dat dovadă, în viața și activitatea sa, regretatul general Ion Solonenco. Dumnezeu să-l odihnească”, finisează Maia Sandu mesajul.

Ion Solonenco a decedat la 12 august curent, anunțul fiind făcut de către vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CUC #general #Ion Solonenco #Maia Sandu #necrolog

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.