Statele Unite vor începe să furnizeze Ucrainei date provenite de la serviciile de informații pentru a facilita atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurilor energetice din Rusia, scrie Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani. Decizia survine în contextul intenției Washingtonului de a oferi Kievului arme mai puternice, capabile să atingă mai multe ținte pe teritoriul rus, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Potrivit WSJ, Washingtonul a cerut și aliaților din cadrul NATO să acorde un sprijin similar. Aceasta este prima schimbare de politică vizibilă aprobată de președintele Donald Trump, după ce și-a înăsprit discursul la adresa Rusiei în ultimele săptămâni. Deși schimbul de informații între SUA și Ucraina exista deja, noua abordare va permite Kievului să lovească mai ușor rafinării, conducte și centrale electrice, cu scopul de a priva Kremlinul de resurse financiare provenite din petrol.

Trump a făcut presiuni asupra statelor europene să înceteze achizițiile de petrol rusesc, oferindu-și acordul pentru sancțiuni mai dure împotriva Moscovei doar în schimbul acestui pas. În paralel, administrația americană analizează o cerere a Kievului de a primi rachete Tomahawk, cu o rază de acțiune de 2.500 km, suficientă pentru a atinge Moscova.

Ucraina a dezvoltat și propria rachetă cu rază lungă, denumită Flamingo, însă numărul unităților rămâne necunoscut, deoarece aceasta se află încă în faza incipientă de producție.

Într-un mesaj pe Truth Social, Donald Trump a sugerat săptămâna trecută că Ucraina ar putea recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia:

„După ce am văzut problemele economice (războiul) pe care le provoacă Rusia, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este în poziția de a lupta și câștiga întreaga Ucraină în forma sa inițială”, a scris acesta după o întâlnire cu Volodimir Zelenski.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reacționat miercuri, afirmând că:

„Președintele Trump este un tip aparte de politician. Îi plac soluțiile rapide, iar aceasta este o situație în care soluțiile rapide nu funcționează”.

Diplomatul a citat și o declarație a ministrului rus de externe Serghei Lavrov, potrivit căruia, chiar dacă SUA ar trimite rachete Tomahawk Ucrainei, „aceasta nu va schimba situația de pe câmpul de luptă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Este pentru prima dată când Washingtonul ar putea sprijini direct atacuri ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii energetice din Rusia, notează WSJ. Veniturile din exporturile de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare a Kremlinului pentru continuarea războiului.

Totodată, Trump a impus o taxă suplimentară la importurile din India pentru a descuraja New Delhi să continue achizițiile de țiței rusesc la preț redus și a exercitat presiuni asupra unor state, precum Turcia, să renunțe la aceste importuri.

Miniștrii de finanțe din G7 au anunțat miercuri că vor lua măsuri comune pentru a spori presiunea asupra Rusiei, vizând atât țările care își cresc achizițiile de petrol rusesc, cât și pe cele care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

#Rusia #Trump #Ucraina

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.