Președintele american Donald Trump a cerut miercuri ca ONU să deschidă imediat o „anchetă” după „tripla sabotare” de care susține că a fost victima în ziua precedentă, în timpul discursului său la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, relatează AFP.

Descriind o defecțiune a scării rulante la sosirea sa, apoi o defecțiune a teleprompterului și o problemă cu sonorizarea în timpul discursului, Trump a scris într-un mesaj lung și furios pe rețeaua sa Truth Social: „Nu a fost o coincidență, a fost un triplu sabotaj la ONU. Ar trebui să le fie rușine. Trimit o copie a acestei scrisori secretarului general (al Naţiunilor Unite) şi cer o anchetă imediată.”

„Ceea ce s-a întâmplat ieri la Naţiunile Unite este O RUŞINE – Nu unul, nu două, ci trei evenimente rău intenţionate!”, a insistat Trump.

Incidentul a început la sosirea sa la sediul ONU din New York, când scara rulantă pe care urca împreună cu soția sa, Melania Trump, s-a oprit brusc. „

Mecanismul de securitate a fost acţionat din greşeală de cineva care se afla în faţa preşedintelui”, a explicat pentru AFP Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, precizând ulterior că era vorba de un cameraman al Casei Albe.

Trump s-a plâns și de faptul că teleprompterul nu a funcționat la începutul discursului său.

„Nu avem niciun comentariu, deoarece teleprompterul pentru președintele american este gestionat de Casa Albă”, a transmis purtătorul de cuvânt al șefului ONU.

Miercuri, Donald Trump a adăugat o a treia critică, referitoare la calitatea sunetului în timpul discursului său. „După discurs, mi s-a spus că sunetul era complet întrerupt în auditoriu”, a scris el pe Truth Social. „Sistemul de sonorizare era conceput pentru a permite persoanelor aşezate la locurile lor să asculte discursurile traduse în şase limbi prin căşti”, a explicat pentru AFP un responsabil al ONU, sub anonimat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ONU #sabotaj #Trump

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.