Președintele american Donald Trump s-a întâlnit marți cu principalii săi consilieri în materie de securitate și apărare, iar potrivit unor surse citate de ABC News, Casa Albă a transmis că următoarele 24–48 de ore vor fi „critice” pentru Iran. Trump este așteptat să decidă în acest interval dacă va continua cu „soluția diplomatică” sau va autoriza o acțiune militară împotriva regimului de la Teheran, în funcție de semnalele primite din partea autorităților iraniene.

Liderul republican și-a înăsprit semnificativ discursul împotriva Teheranului înainte de reuniunea din Situation Room, afirmând că Statele Unite cunosc locul unde se află ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

„Știm exact unde se ascunde așa-numitul «Lider Suprem». Este o țintă ușoară, dar se află în siguranță acolo – nu-l vom elimina, cel puțin nu pentru moment. Dar nu vrem rachete trase asupra civililor sau asupra soldaților americani. Răbdarea noastră este pe sfârșite. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei probleme!”, a transmis Trump pe platforma sa Truth Social.

Într-o altă postare, președintele american a adăugat: „Acum avem control complet și total asupra cerului iranian”, scrie libertatea.ro.

În ciuda escaladării tensiunilor, negociatorii americani consideră că Iranul se află într-o poziție vulnerabilă, care l-ar putea determina să revină la masa negocierilor și, eventual, să accepte un acord care să includă renunțarea completă la îmbogățirea uraniului până la nivelul necesar fabricării unei arme nucleare.

Potrivit unor oficiali americani citați de ABC News, regimul de la Teheran și-ar fi exprimat disponibilitatea de a relua discuțiile cu Washingtonul. Totuși, administrația Trump solicită garanții clare înainte de a renunța la opțiunea militară.

Surse apropiate președintelui au declarat că acesta este tot mai frustrat de lipsa unui răspuns imediat din partea Iranului, iar o acțiune militară este serios luată în calcul. CNN a relatat, citând o sursă de rang înalt din administrație, că Trump ia în considerare lansarea unui atac.

Publicația israeliană The Jerusalem Post, care citează surse apropiate discuțiilor de la Casa Albă, susține că o posibilă țintă ar fi uzina de îmbogățire a uraniului de la Fordow. Conform acelorași surse, dacă Teheranul va respinge ultimatumul impus de Washington, Trump ar fi decis deja să autorizeze atacul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Iran #Trump

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.