Președintele american Donald Trump s-a autoproclamat marți „erou de război”, după ce a aprobat atacuri aeriene asupra unor situri nucleare iraniene, relatează Politico. Într-o intervenție telefonică la emisiunea radio a comentatorului conservator Mark Levin, Trump a declarat că și premierul israelian Benjamin Netanyahu este „un erou de război, pentru că am lucrat împreună”, transmite antena3.ro.

„El e un erou de război. Presupun că și eu sunt”, a adăugat Trump. „Pe nimeni nu interesează, dar și eu sunt. Adică, eu am trimis acele avioane.” Președintele părea să facă referire la atacul aerian ordonat în iunie asupra unor facilități nucleare subterane ale Iranului.

Benjamin Netanyahu este vizat din noiembrie anul trecut de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, pentru acuzații de crime de război în Gaza. Peste 60.000 de palestinieni au fost uciși în urma ofensivei militare israeliene declanșate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, când aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel.

Trump nu a participat niciodată la un conflict armat și nu a servit în armată. În perioada Războiului din Vietnam a obținut cinci amânări de la încorporare, inclusiv o scutire medicală după ce, la vârsta de 22 de ani, i-a fost depistată o excrescență osoasă la călcâi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2015, Trump a stârnit controverse atunci când a afirmat că senatorul republican John McCain, care petrecuse peste cinci ani ca prizonier de război în Vietnamul de Nord, „nu este un erou de război”, adăugând: „Îmi plac oamenii care nu au fost capturați.”

În 2020, revista The Atlantic a relatat că Trump ar fi denigrat în privat militarii americani căzuți la datorie, numindu-i „perdanți” și „fraieri”, acuzații pe care fostul președinte le-a negat vehement.

#Netanyahu #razboi #Trump

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.