Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, duminică, că Republica Islamică a respins negocierile directe cu Statele Unite privind programul său nuclear, oferind astfel primul răspuns al Teheranului la o scrisoare pe care președintele Donald Trump a trimis-o liderului suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei. De cealaltă parte, Trump amenință Iranul cu bombardamente şi tarife secundare dacă Teheranul nu va ajunge la un acord cu Washingtonul în privinţa programului nuclear.

Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a respins duminică din nou purtarea de negocieri directe cu guvernul preşedintelui american Donald Trump.

„Noi am răspuns scrisorii preşedintelui SUA prin intermediul Omanului şi am respins varianta discuţiilor directe, dar suntem deschişi negocierilor indirecte”, a afirmat Pezeshkian într-o reuniune de cabinet la Teheran.

Iranul nu se opune negocierilor, dar Statele Unite trebuie mai întâi să îşi corecteze „conduita greşită” din trecut şi să creeze o nouă bază pentru încredere, a spus preşedintele Pezeshkian, citat de agenţia ISNA, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat prin telefon postului NBC News, Trump a spus că oficiali americani şi iranieni discută despre acest subiect, însă nu a dat detalii, transmite Reuters.

„Dacă nu încheiem un acord, vor fi bombardamente. Însă există o şansă ca, dacă ei nu încheie un acord, eu să le impun tarife secundare aşa cum am făcut acum patru ani”, a declarat președintele american.

În 2018, în primul său mandat, Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear de la Viena, care limita strict programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor. După ce SUA i-au reimpus sancţiuni drastice, Teheranul a încetat la rândul său să mai respecte termenii acordului, escaladând programul de îmbogăţire a uraniului, despre care afirmă că are exclusiv scopuri civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avertisment #bombardamente #Donald Trump #Iran

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.