Comisia Europeană (CE) a confirmat că nu există „planuri” ca Ursula von der Leyen să participe la inaugurarea lui Donald Trump, care va avea loc luni, 20 ianuarie curent. Motivul invocat de Comisie este că nu a primit nicio invitație în acest sens.

În schimb, se are în vedere stabilirea de convorbiri cu noua administrație americană, în ciuda faptului că președintele CE se află în recuperare după o pneumonie severă, dar lucrează de acasă, transmite Antena3.ro, cu referire la Euronews.

Ursula von der Leyen nu a primit o invitație pentru a participa la inaugurarea lui Donald Trump ca al 47-lea președinte al SUA, dar încearcă să stabilească „contacte timpurii” cu noua administrație, a confirmat Comisia Europeană.

„Nu există planuri pentru a participa la inaugurare. Vom căuta contacte timpurii cu administrația viitoare. Dacă acest lucru va fi înainte de 20 ianuarie sau imediat după aceea, nu pot să vă spun deocamdată”, a spus Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei.

Pinho nu a precizat ce formă vor lua aceste „contacte”. Potrivit surselor citate, anterior, Bloomberg a raportat despre intenția Comisiei de a organiza o întâlnire cu Trump în Florida.

Ursula Von der Leyen nu a mai vorbit cu Donald Trump de la convorbirea telefonică din începutul lunii noiembrie, la câteva zile după alegerile prezidențiale din SUA, a menționat purtătorul de cuvânt.

Conversația, pe care von der Leyen a descris-o ca fiind „excelentă”, a abordat politica de apărare, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, comerțul și energia. Ulterior, șefa Comisiei a dezvăluit că a adus în discuție și despre posibilitatea creșterii importurilor de GNL american în UE, ceea ce a fost văzut ca o ofertă de a evita taxele vamale generale pe care Trump le-a amenințat că le va impune asupra produselor străine.

Comentariile von der Leyen au făcut titluri de presă și au reflectat disponibilitatea blocului de a răspunde cerințelor republicanului pentru a dezvolta o relație funcțională. Aceste speranțe au suferit o lovitură săptămâna aceasta, după ce Trump a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, vasta insulă care aparține Regatului Danemarcei.

„Nu știu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra ei, dar dacă da, ar trebui să-l cedeze pentru că avem nevoie de ea pentru securitatea națională”, a spus oficialul american într-o conferință de presă de o oră.

Cuvintele sale au fost respinse de prim-miniștrii din Groenlanda și Danemarca, precum și de guvernul francez. Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre „neliniște” și a subliniat că „granițele nu trebuie mutate prin forță”. În schimb, Comisia a reacționat cu extremă prudență și a refuzat să condamne explicit amenințările militare ale lui Trump la adresa integrității teritoriale a unui stat membru, trasmit sursele citate.

Groenlanda, spre deosebire de Danemarca, nu face parte din blocul celor 27 de țări, dar beneficiază de un statut special ca teritoriu de peste mări, care include accesul la fondurile UE și libertatea de mișcare pentru groenlandezi, care sunt considerați cetățeni ai UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în toamna anului 2024. Învestirea președintelui republican va avea loc pe 20 ianuarie curent, când Joe Biden își încheie mandatul prezidențial.

#Donald Trump #inaugurare #președinte SUA #Ursula von der Leyen

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare