Comisia Europeană (CE) a confirmat că nu există „planuri” ca Ursula von der Leyen să participe la inaugurarea lui Donald Trump, care va avea loc luni, 20 ianuarie curent. Motivul invocat de Comisie este că nu a primit nicio invitație în acest sens.

În schimb, se are în vedere stabilirea de convorbiri cu noua administrație americană, în ciuda faptului că președintele CE se află în recuperare după o pneumonie severă, dar lucrează de acasă, transmite Antena3.ro, cu referire la Euronews.

Ursula von der Leyen nu a primit o invitație pentru a participa la inaugurarea lui Donald Trump ca al 47-lea președinte al SUA, dar încearcă să stabilească „contacte timpurii” cu noua administrație, a confirmat Comisia Europeană.

„Nu există planuri pentru a participa la inaugurare. Vom căuta contacte timpurii cu administrația viitoare. Dacă acest lucru va fi înainte de 20 ianuarie sau imediat după aceea, nu pot să vă spun deocamdată”, a spus Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei.

Pinho nu a precizat ce formă vor lua aceste „contacte”. Potrivit surselor citate, anterior, Bloomberg a raportat despre intenția Comisiei de a organiza o întâlnire cu Trump în Florida.

Ursula Von der Leyen nu a mai vorbit cu Donald Trump de la convorbirea telefonică din începutul lunii noiembrie, la câteva zile după alegerile prezidențiale din SUA, a menționat purtătorul de cuvânt.

Conversația, pe care von der Leyen a descris-o ca fiind „excelentă”, a abordat politica de apărare, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, comerțul și energia. Ulterior, șefa Comisiei a dezvăluit că a adus în discuție și despre posibilitatea creșterii importurilor de GNL american în UE, ceea ce a fost văzut ca o ofertă de a evita taxele vamale generale pe care Trump le-a amenințat că le va impune asupra produselor străine.

Comentariile von der Leyen au făcut titluri de presă și au reflectat disponibilitatea blocului de a răspunde cerințelor republicanului pentru a dezvolta o relație funcțională. Aceste speranțe au suferit o lovitură săptămâna aceasta, după ce Trump a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, vasta insulă care aparține Regatului Danemarcei.

„Nu știu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra ei, dar dacă da, ar trebui să-l cedeze pentru că avem nevoie de ea pentru securitatea națională”, a spus oficialul american într-o conferință de presă de o oră.

Cuvintele sale au fost respinse de prim-miniștrii din Groenlanda și Danemarca, precum și de guvernul francez. Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre „neliniște” și a subliniat că „granițele nu trebuie mutate prin forță”. În schimb, Comisia a reacționat cu extremă prudență și a refuzat să condamne explicit amenințările militare ale lui Trump la adresa integrității teritoriale a unui stat membru, trasmit sursele citate.

Groenlanda, spre deosebire de Danemarca, nu face parte din blocul celor 27 de țări, dar beneficiază de un statut special ca teritoriu de peste mări, care include accesul la fondurile UE și libertatea de mișcare pentru groenlandezi, care sunt considerați cetățeni ai UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în toamna anului 2024. Învestirea președintelui republican va avea loc pe 20 ianuarie curent, când Joe Biden își încheie mandatul prezidențial.

#Donald Trump #inaugurare #președinte SUA #Ursula von der Leyen

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.