Donald Tusk a fost ales din nou în funcția de prim-ministru. Acesta a obținut votul de încredere al parlamentului polonez pentru funcția de prim-ministru în cursul zilei de luni, după opt ani de guvernare a conservatorilor din Partidul Lege și Justiție (PiS), care au fost într-un conflict constant cu Bruxellesul pe tema statului de drept, informează Reuters.

Din cei 460 de deputați ai Seimului, camera inferioară a legislativului polonez, 248 au susținut candidatura lui Tusk, în timp ce 211 au votat împotrivă. Mai devreme, Seimul a respins guvernul minoritar al conservatorilor, condus de Mateusz Morawiecki.

În același timp, două hotărâri emise în aceeași zi de Tribunalul Constituțional polonez amenință să complice planurile viitorului guvern pro-european al lui Donald Tusk de a anula măsurile judiciare adoptate de guvernul conservator, care au dus la blocarea fondurilor alocate Poloniei în cadrul planului de relansare post-pandemie, conform deciziilor Comisiei Europene.

Astfel, Tribunalul Constituțional de la Varșovia a declarat neconstituțională o „amendă” de un milion de euro pe zi, impusă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Poloniei, pentru neaplicarea unei decizii a CJUE privind noul regim disciplinar al judecătorilor polonezi. Această amendă a fost ulterior redusă la jumătate, dar guvernul de la Varșovia nu a plătit nimic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urma negocierilor cu Bruxellesul, guvernul de la Varșovia a fost de acord să desființeze noua cameră disciplinară pentru judecători, subiectul unor controverse în cazul transmis CJUE de Comisia Europeană. Această cameră disciplinară a fost înlocuită cu un nou organism, dar decizia a fost trimisă la Tribunalul Constituțional pentru validare, iar această instanță a tot amânat pronunțarea, emițând în cele din urmă o decizie de respingere.

Donald Tusk, fost premier și fost președinte al Consiliului European, a format o majoritate eterogenă după alegerile legislative din 15 octombrie, compusă din trei alianțe cu orientări diferite, având ca prioritate deblocarea fondurilor europene pentru noul său guvern.

#Donald Tusk #Polonia #premier

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.