Un fost secretar de stat din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei este cercetat pentru o presupusă coordonare a unei scheme de deturnare și spălare a fondurilor provenite din donații internaționale, în valoare de aproape 1,3 milioane de dolari. Anunțul a fost făcut luni de Biroul Național Anticorupție (NABU), care investighează cazul, scrie Mediafax.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a anunțat că patru persoane sunt suspectate în acest dosar.

Deși instituția nu a făcut public numele fostului oficial, presa ucraineană îl identifică drept Oleksandr Bankov, care a ocupat funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe în perioada 2020–2024.

Printre ceilalți suspecți se numără un diplomat aflat încă în funcție, fost șef al biroului secretarului de stat, un fost consilier al ministrului de Externe, care conducea un ONG implicat în operațiune, precum și contabilul organizației.

Potrivit anchetatorilor, donatori internaționali și angajați ai misiunilor diplomatice ucrainene au fost convinși să direcționeze fonduri către un ONG controlat de grupare.

Ulterior, banii ar fi fost transferați către persoane fizice autorizate și companii afiliate suspecților, apoi introduși în circuite ilegale de conversie în numerar și retrași.

NABU susține că fondurile au fost folosite pentru îmbogățirea personală a membrilor grupării, iar pentru a ascunde proveniența banilor ar fi fost întocmite scrisori și acorduri de finanțare false, menite să confere aparența unor tranzacții legale.

În total, peste 37 de milioane de grivne – echivalentul a aproximativ 1,28 milioane de dolari la momentul comiterii faptelor – ar fi fost spălate, potrivit anchetatorilor.

Ministerul ucrainean de Externe a transmis publicației Kyiv Independent că aplică o politică de „toleranță zero” față de orice faptă de corupție. Instituția a precizat că ancheta este, în parte, rezultatul unui audit intern și al cooperării ministerului cu autoritățile de aplicare a legii și a subliniat că nu a încercat să îi protejeze pe suspecți.

Cele patru persoane au fost informate oficial că sunt cercetate, însă dosarul nu a fost trimis încă în instanță.

Acesta este unul dintre cele mai importante cazuri de corupție deschise în Ucraina în ultimii ani și face parte dintr-o serie de anchete care au vizat foști înali demnitari, pe fondul intensificării eforturilor autorităților ucrainene de combatere a corupției, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#delapidare #donatii #Ucraina

În Ungaria, apa este deviată către Dunăre, iar barjele sunt scufundate în mod intenționat, în încercarea de a crește nivelul extrem de scăzut al râului și de a preveni oprirea penultimei turbine de la Centrala Nucleară Paks.

De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews, transmite Mediafax.

Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.

Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.

De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.

Guvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.

Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.

Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.

Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.

România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.