Dacă credeți tot ce citiți, s-ar părea că Uniunea Europeană dorește să interzică șoferilor să-și repare mașinile vechi sau că intenționează să limiteze zborurile prin implementarea „pașapoartelor de carbon”. Ar putea chiar să impună „blocaje climatice” în stil Covid. Niciunul dintre aceste lucruri nu este adevărat, dar în timp ce 373 de milioane de alegători eligibili se îndreaptă spre urne în această săptămână pentru a alege un nou parlament al UE, un torent de dezinformare inundă continentul, transmite CNN.

UE și mai multe dintre țările sale membre au înființat agenții de investigație pentru a contracara dezinformarea înainte de vot – și se concentrează în mod direct pe campaniile originare din Rusia.

Inteligența artificială și deepfake-urile devin rapid instrumentele preferate de cei care doresc să răspândească narațiuni false, a declarat Morgan Wright, consilier șef de securitate pentru SentinelOne, o companie americană de securitate cibernetică. SentinelOne, alături de grupul independent de cercetare EU DisinfoLab, a lucrat pentru a descoperi o rețea de influență cu sediul în Rusia care operează în Europa din 2022, numită „Doppelgänger”.

Rețeaua publică site-uri clonă ale unor organizații media europene proeminente, inclusiv publicații importante precum The Guardian și Bild din Germania, ca vehicule pentru răspândirea conținutului înșelător și fals. Se pune accentul pe poveștile false pentru a influența atitudinile asupra unor subiecte precum războaiele din Ucraina și Gaza. Dar, în ultimul an, criza climatică a fost al doilea cel mai vizat subiect, potrivit Observatorului European al Media Digitale (EDMO).

Paula Gori, secretarul general al EDMO, a declarat că răspândirea narațiunilor climatice false se potrivește cu obiectivele geopolitice ale Rusiei, deoarece sectorul profitabil al petrolului și gazelor din țară a fost lovit de sancțiuni și de o interdicție a UE asupra importurilor.

„Este destul de ușor pentru ruși să răspândească dezinformarea că UE se luptă din cauza sancțiunilor, iar cetățenii europeni se luptă pentru că nu există gaz din Rusia”, a spus ea.

De asemenea, au apărut narațiuni false că energiile regenerabile fac puțin pentru securitatea energetică a UE, a menționat Gori. Cu toate acestea, statisticile oficiale spun o poveste diferită: în 2022, sursele regenerabile au reprezentat 23% din energia consumată în UE. Unele țări europene folosesc acum mai multă energie regenerabilă decât combustibili fosili.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acuzațiile de dezinformare rusă în jurul alegerilor nu sunt nimic nou – ele au fost o caracteristică în perioada premergătoare voturilor din Statele Unite, Regatul Unit și UE înainte, deși Rusia a negat întotdeauna că ar purta astfel de campanii. Dar tacticile devin din ce în ce mai sofisticate și sar de pe platformele online în parlamente și în discursul public.

#alegeri europarlamentare #dezinformare #Rusia

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.