Dacă credeți tot ce citiți, s-ar părea că Uniunea Europeană dorește să interzică șoferilor să-și repare mașinile vechi sau că intenționează să limiteze zborurile prin implementarea „pașapoartelor de carbon”. Ar putea chiar să impună „blocaje climatice” în stil Covid. Niciunul dintre aceste lucruri nu este adevărat, dar în timp ce 373 de milioane de alegători eligibili se îndreaptă spre urne în această săptămână pentru a alege un nou parlament al UE, un torent de dezinformare inundă continentul, transmite CNN.

UE și mai multe dintre țările sale membre au înființat agenții de investigație pentru a contracara dezinformarea înainte de vot – și se concentrează în mod direct pe campaniile originare din Rusia.

Inteligența artificială și deepfake-urile devin rapid instrumentele preferate de cei care doresc să răspândească narațiuni false, a declarat Morgan Wright, consilier șef de securitate pentru SentinelOne, o companie americană de securitate cibernetică. SentinelOne, alături de grupul independent de cercetare EU DisinfoLab, a lucrat pentru a descoperi o rețea de influență cu sediul în Rusia care operează în Europa din 2022, numită „Doppelgänger”.

Rețeaua publică site-uri clonă ale unor organizații media europene proeminente, inclusiv publicații importante precum The Guardian și Bild din Germania, ca vehicule pentru răspândirea conținutului înșelător și fals. Se pune accentul pe poveștile false pentru a influența atitudinile asupra unor subiecte precum războaiele din Ucraina și Gaza. Dar, în ultimul an, criza climatică a fost al doilea cel mai vizat subiect, potrivit Observatorului European al Media Digitale (EDMO).

Paula Gori, secretarul general al EDMO, a declarat că răspândirea narațiunilor climatice false se potrivește cu obiectivele geopolitice ale Rusiei, deoarece sectorul profitabil al petrolului și gazelor din țară a fost lovit de sancțiuni și de o interdicție a UE asupra importurilor.

„Este destul de ușor pentru ruși să răspândească dezinformarea că UE se luptă din cauza sancțiunilor, iar cetățenii europeni se luptă pentru că nu există gaz din Rusia”, a spus ea.

De asemenea, au apărut narațiuni false că energiile regenerabile fac puțin pentru securitatea energetică a UE, a menționat Gori. Cu toate acestea, statisticile oficiale spun o poveste diferită: în 2022, sursele regenerabile au reprezentat 23% din energia consumată în UE. Unele țări europene folosesc acum mai multă energie regenerabilă decât combustibili fosili.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acuzațiile de dezinformare rusă în jurul alegerilor nu sunt nimic nou – ele au fost o caracteristică în perioada premergătoare voturilor din Statele Unite, Regatul Unit și UE înainte, deși Rusia a negat întotdeauna că ar purta astfel de campanii. Dar tacticile devin din ce în ce mai sofisticate și sar de pe platformele online în parlamente și în discursul public.

#alegeri europarlamentare #dezinformare #Rusia

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a anunțat duminică, 27 septembrie, demisia din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Decizia deschide calea pentru alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie organizate în termen de cel mult trei luni.

Demisia vine în plină campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Vučić a declarat anterior că intenționează să participe la scrutin în calitate de candidat al Partidului Progresist Sârb (SNS) pentru funcția de prim-ministru, dacă formațiunea va putea forma următorul guvern.

Constituția Serbiei nu îi permite lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial. După demisie, atribuțiile șefului statului urmează să fie preluate interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, până la alegerea unui nou președinte.

Vučić anunțase încă din iunie că intenționează să renunțe la funcția de președinte. La începutul acestei luni, el a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie.

Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat pentru postul public RTS că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El le-a cerut susținătorilor să se concentreze asupra alegerilor din 25 octombrie, despre care a spus că vor determina direcția pe care o va urma Serbia.

Astfel, Serbia urmează să organizeze două scrutine într-un interval scurt: alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și, ulterior, alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit relatărilor BBC, noul președinte ar urma să fie ales cel târziu până la sfârșitul anului.