Dosarele de judecată vechi, cu termene de peste trei ani, vor fi examinate în mod prioritar

Dosarele de judecată vechi, cu termene de examinare mai mari de doi-trei ani, vor fi examinate în mod prioritar la nivel național, în baza unei inițiative aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Măsura vizează reducerea restanțelor semnificative din instanțe, în special în materie penală, unde peste 10% dintre dosare depășesc termenul de trei ani. Inițiativa face parte din angajamentele Republicii Moldova privind reformarea justiției și respectarea standardelor europene în domeniul statului de drept.

Potrivit propunerii CSM, fiecare președinte de instanță va fi obligat să elaboreze un plan intern de reducere a stocului de dosare, cu accent pe examinarea prioritară a cauzelor mai vechi de 24 și 36 de luni, transmite Radiomoldova.md. Totodată, judecătorii vor raporta semestrial despre evoluția acestor dosare, iar președinții vor transmite datele către CSM, explicând cauzele întârzierilor.

Marți, 7 octombrie, judecătoarea Livia Mitrofan a explicat la ședința CSM, că mecanismul de reducere a termenelor de examinare a cauzelor și de monitorizare a acestora derivă din Foaia de parcurs privind statul de drept, aprobată de Guvern în mai 2025. Documentul prevede evaluarea volumului de muncă al instanțelor și reducerea restanțelor judiciare în decurs de doi ani.

„La momentul actual, peste 10% din cauzele penale depășesc termenul de trei ani de examinare, ceea ce indică o disfuncționalitate sistemică și afectează calitatea actului de justiție, dar și încrederea publicului în instanțe. În materie civilă, situația este ceva mai bună, însă aproximativ 7% dintre cauze se examinează de mai mult de doi-trei ani”, a spus membra CSM.

Sursa citată scrie că, potrivit Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), durata medie de examinare a unei cauze civile în fond era, de aproximativ 175 de zile, în anul 2024, dar ritmul s-a încetinit pe parcursul anului curent, din cauza deficitului de judecători și a problemelor logistice. În cauzele penale, durata medie de examinare este de patru ori mai mare decât standardele europene.

Livia Mitrofan a mai adăugat că mecanismul nu va atrage sancțiuni disciplinare, ci va permite Consiliului Superior al Magistraturii să identifice blocajele din instanțe și să sprijine îmbunătățirea performanței sistemului.

„Scopul acestui mecanism nu este de a sancționa, ci de a interveni acolo unde există probleme, pentru a asigura respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor și a spori încrederea în actul de justiție”, a precizat Mitrofan.

Măsura este „absolut rezonabilă și logică”, întrucât răspunde nevoii de eficiență și predictibilitate în sistemul judecătoresc, a comentat pentru Radio Moldova președinta Asociației obștești „Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției”, Galina Bostan.

„Mi se pare o propunere care se înscrie perfect în ceea ce ar fi rațional pe segmentul justiției, mai ales în dosarele penale care se află de mai mult timp în instanță. Oamenii trebuie să aibă o certitudine, mai ales atunci când sunt învinuiți de săvârșirea unor infracțiuni. Orice om vrea să știe în cât timp va fi luată o decizie”, a afirmat Bostan.

Aceeași sursă a precizat că elaborarea planurilor interne de către judecători nu reprezintă o presiune externă asupra lor, ci o măsură de organizare internă firească. În opinia sa, raportarea periodică privind evoluția dosarelor va contribui la consolidarea sistemului de justiție și la o mai bună evidență a cauzelor aflate pe rol.

„Justițiabilii vor avea o predictibilitate mai mare, o certitudine că dosarul va fi examinat într-un termen cât mai curând posibil sau, cel puțin, într-un termen previzibil”, a spus Galina Bostan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul urmează să fie implementat treptat, iar datele colectate vor servi drept bază pentru decizii viitoare privind eficientizarea activității instanțelor și alinierea la standardele Uniunii Europene.

#dosare de judecata #examinare #CSM

În Republica Moldova, mai mult de 75 de pacienți își așteaptă rândul pentru un transplant de ficat sau rinichi, însă șansa la o nouă viață depinde, în continuare, de existența donatorilor. De la începutul acestui an, în țară au fost efectuate 10 transplanturi, dintre care șapte de ficat și trei de rinichi, dublu față de anul trecut. Directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc, a declarat pentru IPN că cele mai solicitate sunt transplanturile de rinichi și ficat, deoarece insuficiențele renale și hepatice sunt cele mai frecvente afecțiuni care duc pacienții în stadiul terminal. „Fără donator, nu poate exista transplant. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm. Totodată, în societate nu există suficientă informație despre ce înseamnă donarea și de ce este atât de importantă”, a spus Grigore Romanciuc.

În prezent, 25 de persoane sunt pe lista de așteptare pentru un transplant renal și peste 50 pentru unul hepatic. Durata de așteptare diferă în funcție de compatibilitatea dintre pacient și organul disponibil. „Avem situații când un pacient care este înscris în lista de așteptare de o lună-două, poate merge la transplant, deoarece organul prelevat este perfect pentru el. Și avem, din păcate, cazuri când unii pacienți stau un timp mai îndelungat în lista de așteptare”, a explicat directorul agenției.

Totodată, el a explicat faptul că acest fenomen este prezent practic în toate țările, inclusiv în cele occidentale, precum Franța și Germania, unde anual sute de pacienți nu ajung să beneficieze de transplant din cauza stării lor incurabile sau extrem de grave. În total, trei spitale sunt autorizate pentru prelevare, iar dotările și echipamentele medicale corespund standardelor internaționale.

În Republica Moldova, trei spitale sunt autorizate pentru prelevarea de organe, iar dotările și echipamentele medicale corespund standardelor internaționale. Totuși, transplanturile de organe interne se efectuează doar la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. „Avem condiții excelente și specialiști foarte bine pregătiți, însă problema principală rămâne lipsa donatorilor”, a subliniat Grigore Romanciuc.

Potrivit lui, donarea poate fi realizată atât de la persoane în viață, cât și de la donatori aflați în moarte cerebrală, cu acordul rudelor acestora. Înainte de pandemie, aproximativ 60-65% dintre familiile persoanelor în moarte cerebrală acceptau donarea organelor, însă după aceea aceste procente au scăzut semnificativ. „Pandemia a lovit puternic domeniul transplantului, pentru că multe centre medicale au devenit spitale COVID. De atunci, societatea este mai reticentă, iar noi trebuie să reluăm discuțiile despre donare”, a menționat Grigore Romanciuc.

Directorul Agenției de Transplant consideră că este necesar ca subiectul donării să fie promovat constant. „Este foarte important ca donarea să fie promovată. Poate pe parcurs să organizăm mai multe campanii pe acest subiect și, posibil, să începem o discuție în societate ce este donarea, la ce ea servește, pentru ce este necesar de a salva o viață pe care, poate, cineva nu o cunoaște”, explică directorul agenției.

Pentru a eficientiza procesul și a asigura transparența, în acest an a fost lansat Sistemul informațional automatizat „Transplant”, care conectează în timp real instituțiile medicale cu Agenția de Transplant. Acest nou sistem facilitează identificarea rapidă a donatorilor compatibili și monitorizarea întregului proces de prelevare și transplant. „Sperăm că acest sistem va aduce un plus de valoare întregului proces de transplant din țară”, a declarat Grigore Romanciuc.

Prima intervenție de transplant din Republica Moldova a fost efectuată în 1982, iar primul transplant pediatric – în 2018.

#transplant #moldoveni