Centrul Național Anticorupție(CNA) anunță că, echivalentul unui milion de euro (aproximativ 20 000 000 de lei) a intrat pe conturile trezoreriale ale Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a Centrului Național Anticorupție. Conform informațiilor, banii aparțin unui figurant în dosarele fraudei bancare.

„Agenția a asigurat transferul banilor de pe conturile bancare, deschise pe numele unui interpus, după ce procurorii anticorupție au aplicat sechestru pe mijloacele financiare, ale căror beneficiar efectiv este unul din principalii figuranți ai dosarelor cu denumirea generică „frauda bancară”. Potrivit ARBI, transferul resurselor financiare sechestrate în conturile Agenției are ca scop asigurarea integrității și conservării valorii acestora”, se arată în nota informațivă a CNA.

Mai mult, Agenția mai notează că, pe întreaga perioadă de investigare a fraudei, în comun cu procurorii a reușit să identifice zeci de intermediari și beneficiarii efectivi ai bunurilor și să aplice sechestre în valoare de circa 3,4 miliarde de lei.

„Printre obiectele infracționale, găsite pe teritoriul Republicii Moldova, precum și în jurisdicții de peste hotare, se numără imobile și autoturisme de lux, aeronave, iahturi, capitaluri sociale, conturi bancare. În prezent, nemijlocit pe conturile ARBI, sunt depuse peste 70 de milioane de lei. Acum o lună, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale a CNA a transferat în beneficiul statului alte 32 de milioane de lei, confiscați în urma unei decizii judecătorești pe cazul contrabandei de 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali, la finele anului 2020”.

Responsabilii spun că, procesul de recuperare a bunurilor infracționale se consideră finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ARBI #CNA #frauda bancară #sechestre

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.