Procuratura Anticorupție (PA) nu mai investighează licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău. Reprezentanții instituției au comunicat pentru TV8 că nu vor porni o urmărire penală în acest caz, după ce nu s-au găsit probe ce ar indica fapte de abuz de putere sau de serviciu în cadrul organizării licitației publice.

Prin urmare, pe 17 mai a fost emisă o ordonanță de refuz în acest sens.

„Acțiunile întreprinse au fost analizate prin prisma articolului 327 din Codul penal, iar din datele acumulate în cadrul procesului penal nu rezultă prezența semnelor componente ale unei fapte de abuz de putere sau abuz de serviciu”, a precizat PA.

Amintim că PA a intentat, pe data de 3 aprilie, un proces penal în contextul desfășurării licitației de la Aeroport, în care preciza că sunt investigate mai multe fapte. Printre acțiunile vizate se număra abuzul de serviciu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima licitație a fost anulată pe motiv că la concurs au depus dosarele doar două companii. Este vorba de firmele „LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă”, anunța anterior ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu.

Ulterior, a fost anunțat un nou concurs, dar dosarul a fost depus doar de Lagardere, iar după prelungirea termenului de aplicare alte companii nu au vrut să participe la tender. Totuși, licitația a fost suspendată.

Pe data de 29 mai, Aeroportul Internațional Chișinău a anunțat despre inițierea unei noi licitații publice, a treia la număr, privind spațiile comerciale deținute anterior de Ilan Șor. Într-un comunicat de presă emis, responsabilii anunțau că licitația se va desfășura conform unor noi criterii.

O nouă licitație, anunțată de Aeroportul Internațional Chișinău. Ajustările făcute în caietul de sarcini

#Aeroportul International Chisinau #licitatie #proces penal #Procuratura Anticoruptie.

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.