Curtea Supremă de Justiție (CSJ) revine astăzi, 15 noiembrie curent, la examinarea cauzei fostului director al Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, care a contestat în instanță decizia Parlamentului prin care a fost demis, informează anticoruptie.md.

În luna februarie curent, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii de Apel Chişinău, format din președintele Ghenadie Mîra și judecătorii Grigore Dașchevici și Angela Bostan, au menținut decizia primei instanțe, care a constatat că cererea adresată de Bogdan Zumbreanu ar fi neîntemeiată.

Bogdan Zumbreanu a acționat Parlamentul Republicii Moldova în judecată în luna martie 2020. Fostul șef CNA a solictat anularea actului administrativ individual defavorabil , și anume Hotărârea Parlamentului nr.43 din 08 iunie 2019, prin care a fost revocat din funcție, pe motiv că numirea lui nu s-ar fi făcut în concordanță cu prevederile legale.

Bogdan Zumbreanu a declarat pentru Anticoruptie.md că a contestat atât motivul, cât și procedura prin care a fost demis.

„Demiterea mea a avut la bază o notă informativă a unor juriști precum că m-aș face vinovat de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Dar în nicio decizie a instanței europene nu se regăsește numele meu. Dosarele cu care am avut și eu tangență au fost pierdute din cauza unor greșeli procedurale admise de alți funcționari”, a spus fostul director al CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zumbreanu a fost demis la 8 iunie 2019 de către deputații din majoritatea parlamentară formată din blocul ACUM și PSRM, pe motiv că la numirea în funcție nu ar fi avut o reputație profesională ireproșabilă. În 2017, anul în care a fost numit în funcție, Anticoruptie.md a scris despre cadourile generoase din declarația sa de avere.

#Bogdan Zumbreanu #CNA #CSJ #fost director #sedinta

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.