Șase persoane reținute în dosarul „Revenge porn” pe fostul canal Telegram „Car Vertical” au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, la solicitarea procurorilor PCCOCS, prin încheierea judecătorului de instrucție.

„Pe lângă liderul arestat, ceilalți cinci, inclusiv o femeie sunt învinuiți de procurorii PCCOCS de primirea transferurilor și gestionarea banilor în criptomonedă Binance. Cea mai mare parte a celorlalți anterior reținuți sunt persoane care au livrat imagini pentru fostul canal ilegal – fapte pentru care Codul penal nu prevede aplicarea arestului. Prin urmare, aceștia sunt în continuare cercetați penal, în afara măsurii preventive a arestului.

Investigațiile penale continuă, timp în care persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, transmite Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un grup infracțional care s-ar face responsabil de publicarea pozelor și filmulețelor intime a peste 1.900 de fete și femei din Republica Moldova pe canalul ilegal al aplicației mobile Telegram, denumit „Car Vertical”, a fost destructurat de autorități. Administratorul canalului de 19 ani a fost reținut, iar zece persoane sunt cercetate penal.

Din anul 2024 membrii grupului infracțional publicau pe internet imaginile intime ale victimelor (nud, scene sexuale), primite de la alte persoane, cu scopul de a le înjosi sau de a se răzbuna. Acest tip de infracțiune este cunoscut ca „revenge porn”, în limba engleză, și a vizat victime cu vârste între 16 și 40 ani, inclusiv pentru refuzul continuării ori inițierii relațiilor. Imaginile erau publicate pe canalul ilegal, iar accesul pentru vizualizare presupunea achitarea unei taxe de intrare de până la 400 lei, deși inițial accesul era liber.

VIDEO Peste 1.900 de victime vizate de canalul Telegram „Car Vertical”: Administratorul reținut, platforma închisă

#Car Vertical #persoane plasate in arest #Telegram

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.