Unul dintre co-participanții omorului de la Hiliuți, care s-a soldat cu decesul a doi tineri, a fost condamnat la închisoare, pe un termen de 17 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Totodată, conform informațiilor, cauza penală vizată supra, la 08 februarie 2022, a fost remisă într-un termen în instanța de judecată de către procurorii din cadrul Procuraturii Fălești.

„Ținând cont de faptul că, unul dintre inculpați a recunoscut vina integral în săvârșirea infracțiunii incriminate, cauza penală în privința acestuia a fost disjunsă într-o procedură separată și judecata s-a realizat conform unei proceduri simplificate, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În aceste condiții, conform normelor legale, inculpatul vizat a beneficiat de o reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare”, se arată în nota informativă a PG.

Responsabilii mai spun că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată a decis de a încasa din contul inculpatului în beneficiul succesorilor celor două victime, a sumei de 100 000 lei în privința unuia și respectiv 200 000 lei referitor la altă victimă, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat în rezultatul săvârșirii infracțiunii.

„În partea ce se referă la ceilalți inculpați, care au calitatea de co-autori la săvârșirea infracțiunilor incriminate, examinarea cauzei penale în instanța de judecată continuu. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Bălți, în termen de 15 zile”.

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, doi tineri din Bălți au fost omorâți cu sânge rece într-o pădure din satul Hiliuți, raionul Fălești. Motivul crimei au fost 3000 de euro, bani câștigați fraudulos în jocurile de cărți. Criminalii i-au ademenit să mai joace odată, știind că aceștia trișează, s-au întâlnit și i-au ucis. A doua zi, polițiștii au reținut patru persoane, iar mai târziu încă doi atacatori. Aceștia au vârste cuprinse între 20 și 26 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inchisoare #invinuit #omor #Procuratura Generala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.