Procurorii anunță că investighează denunțurile false din ziua de marți, 5 iulie 2022, privind atentate cu bombă în Capitală și republică. Conform notei informative emise de oamenii legii, denunțurile au fost trimise de pe o adresă electronică, în după-amiaza aceleași zile, pe mai multe adrese guvernamentale și conțineau mesaje cu caracter amenințător despre plasarea unor obiecte explozive în mai multe instituții din țară.

„Denunțurile au declanșat aplicarea protocoalelor de precauție relevante, ceea ce a generat cheltuieli semnificative pentru bugetul de stat. Potrivit legii, comunicarea mincinoasă, cu bună-ştiinţă, despre acte de terorism se pedepsește cu amendă de la 27.500 la 42.500 lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani”.

Totodată, în dimineața zilei de miercuri, 6 iulie, procurorii PCCOCS au trimis în judecată un alt dosar penal, în care un adolescent din Sudul republicii este învinuit de șapte denunțuri false despre faptul că anumite locații din Sudul republicii ar fi fost minate.

„Învinuitul trimisese înștiințările false prin poșta electronică, pentru a-si ascunde identitatea, însă a fost depistat de oamenii legii și investigat pentru tragerea lui la răspundere penală. Cazul a avut loc în perioada 19-21 ianuarie 2022 și a fost reflectat în presa națională. Denunțurile au vizat locații din Ceadâr-Lunga, Comrat și Vulcănești – instituții de învățământ, precum și un cimitir. Potrivit materialelor dosarului, la comunicarea denunțurilor false, adolescentul a urmărit scopul perturbării activității instituțiilor de stat”.

Responsabilii spun că, suplimentar examinării aspectului penal de către instanța de judecată, autoritățile au formulat și o acțiune civilă, pentru recuperarea celor circa 60.000 lei cheltuiți pentru acțiunile obligatorii cu rol de prevenție a potențialelor urmări provocate de astfel de atentate, întreprinse de serviciile specializate.

Autoritatea de investigație urmează să comunice public informații cu impact social major la subiectul anunțat, cu respectarea drepturilor procedurale ale părților, implicit a prezumției nevinovăției, prevăzute de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alerte false #dosar penal #judecată #PCCOCS #urmarire penala

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.