Procuratura Anticorupție anunță finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță, pentru examinare în fond, a cauzei penale în care fostului vicepreședinte al BC „Victoriabank” SA, în funcție în 2014, i se incriminează complicitate la escrocherie și spălare de bani, în cadrul dosarului cunoscut generic drept „Frauda bancară”.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, acesta ar fi comis infracțiunile folosindu-se de situația de serviciu, în interesul unei organizații criminale și al unor grupuri criminale organizate. Faptele imputate ar fi fost săvârșite în proporții deosebit de mari și în formă prelungită.

Conform probelor administrate de procurori, organizația criminală condusă de Vladimir Plahotniuc ar fi fost constituită din mai multe grupuri criminale organizate, inclusiv grupul condus de Ilan Șor. Procuratura susține că Ilan Șor ar fi controlat, prin intermediul unor persoane interpuse, trei bănci: BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și Banca de Economii SA.

„Pe parcursul anului 2014, învinuitul, în calitatea sa de prim vicepreședinte al Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA și de membru al Comitetului de gestionare a activelor și pasivelor (ALCO), prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu președintele BC Victoriabank SA, acționând în interesele organizației criminale condusă de către Vladimir Plahotniuc și alte persoane, prin acordarea de mijloace și instrumente necesare, precum și prin înlăturarea de obstacole la realizarea intențiilor infracționale, a contribuit la realizarea planului elaborat de organizația criminală privind sustragerea în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din bugetul de stat și sistemul bancar național.

În particular, învinuitul, acționând împreună și de comun acord cu președintelui BC „Victoriabank” SA în calitate de complici, folosind situația de serviciu contrar intereselor băncii, știind cu certitudine că toate mijloacele financiare plasate la Banca de Economii SA, BC „Unibank” SA şi BC „Banca Socială” SA urmează să fie sustrase în câteva zile prin metoda eliberării formale a creditelor unor entități juridice afiliate și controlate în totalitate de grupul criminal condus de Ilan Șor, în lipsa unor raționamente economice pentru BC „Victoriabank” SA, cunoscând cu certitudine despre situația financiară precară a celor trei bănci, conform mai multor indicatori economico-financiari, au acordat instrumente și au înlăturat obstacolele, fapt ce a permis sustragerea și formarea datoriei Băncii de Economii SA față de BC „Victoriabank” SA în sumă totală de 2.245.548.505 MDL”, se arată în comunicatul emis de PA.

Cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale a fost aplicat sechestru asupra bunurilor deținute cu drept de proprietate și în calitate de beneficiar efectiv de către învinuit în valoare de peste 32,7 milioane de lei.

#banca acuzatilor #dosar frauda bancara #Procuratura Anticoruptie.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.