Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea în instanță a probelor din dosarul cunoscut sub denumirea generică „kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon are calitate de învinuit. Urmează audierea martorilor apărării, care potrivit Procuraturii Anticorupție sunt peste 190 la număr.

Lui Igor Dodon i se incriminează că, promovând interesele lui Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov, ar fi pretins și acceptat de la aceștia sume de bani cuprinse între 600.000 de lei și 1 milion de dolari SUA. Mijloacele financiare ar fi fost folosite pentru a achita salariile membrilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și pentru a acoperi cheltuielile curente ale formațiunii.

Dosarul a ajuns pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție în octombrie 2022. În cadrul ședințelor de judecată, acuzarea a adus 15 martori și a prezentat mai multe procese verbale și documente, transmis procurorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prezentarea probelor a durat mai bine de 2 ani, din motivul schimbării componențelor completelor de judecată de mai multe ori din cauza demisiilor judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție din cauza procedurii de vetting inițiate în martie 2023, înaintării mai multor cereri din partea apărării, cum ar fi cereri de recuzare și imposibilității asigurării prezenței martorilor în fața instanței”, menționează reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Acțiunile de corupere pasivă și acceptarea finanțării ilegale a unui partid politic, incriminate lui Igor Dodon, ar fi fost comise pe durata exercitării de către socialist a mandatului de președinte, în iunie 2019. Anterior, acuzatorii susțineau că ex-șeful de stat ar fi acceptat banii pentru a negocia cu factorii de decizie din Federația Rusă condiții favorabile pentru „Partidul Democrat din Moldova” crearea unei coaliții de guvernare PDM-PSRM, inclusiv distribuirea funcțiilor în Guvern și în instituțiile publice, dar și eliberarea lui Vlad Plahotniuc de răspundere penală în Rusia.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.