Doi foști judecători au fost recunoscuți vinovați în dosarul „Laundromat”. Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), la 16 decembrie 2025, Colegiul penal al Curții de Apel Centru a admis apelul acuzatorului de stat și a constatat vinovăția primului ex-judecător, care fusese achitat anterior prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 aprilie 2024.

În cazul celui de-al doilea magistrat, Curtea de Apel a respins apelul acestuia și a menținut sentința de condamnare pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la 26 februarie 2021. Instanța a stabilit că ambii judecători se fac vinovați de pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, însă i-a liberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de tragere la răspundere penală. Cauzele penale au fost pornite în luna septembrie 2016 de către Procurorul General.

„Potrivit materialelor cauzei, în cazul judecătorului condamnat de prima instanță, în august 2011, la Judecătoria Comrat a fost înregistrată o cerere depusă de o companie din Marea Britanie privind încasarea sumei de 300 de milioane de dolari SUA de la mai mulți debitori. La acea vreme, judecătorul, deținând și funcția de vicepreședinte al instanței, și-a repartizat sieși cererea respectivă prin rezoluție, cu o zi înainte ca aceasta să fie repartizată tot lui prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).

Astfel, judecătorul a admis cererea și a emis o ordonanță prin care a dispus încasarea sumei de 300 de milioane de dolari SUA, deși actele depuse la dosar constau exclusiv din copii xerox neautentificate, lipsite de semnături, ștampile, traduceri autorizate și rechizite bancare ale părților. În aceste condiții, judecătorul era obligat să nu dea curs cererii și să refuze eliberarea ordonanței judecătorești.

Cel de-al doilea fost judecător, inițial achitat de prima instanță, activând la Judecătoria Ungheni, în decembrie 2011, a primit spre examinare o cerere depusă de o companie cu sediul în Noua Zeelandă privind eliberarea unei ordonanțe judecătorești pentru încasarea unei datorii în sumă de 300 de milioane de dolari SUA de la mai mulți debitori. Cererea era întemeiată pe aceleași tipuri de acte neverificate, incomplete și neautentificate, care impuneau, în mod legal, respingerea acesteia. Ca rezultat al acestor hotărâri ilegale, în conturile executorilor judecătorești au fost transferate sume echivalente cu peste 600 de milioane de dolari SUA, fonduri utilizate ulterior în cadrul unei scheme internaționale de spălare a banilor. Acestor fonduri le-a fost conferită aparența unor obligații civile valide prin deciziile emise de magistrați. Prin aceste acțiuni, judecătorii au subminat grav autoritatea și credibilitatea sistemului judecătoresc, afectând imaginea Republicii Moldova atât pe plan național, cât și internațional”, transmite PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Deciziile sunt executorii din momentul adoptării, însă pot fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării deciziei integrale.

#dosar Laundromat #judecatori vinovati

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.