Doi foști judecători au fost recunoscuți vinovați în dosarul „Laundromat”. Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), la 16 decembrie 2025, Colegiul penal al Curții de Apel Centru a admis apelul acuzatorului de stat și a constatat vinovăția primului ex-judecător, care fusese achitat anterior prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 aprilie 2024.

În cazul celui de-al doilea magistrat, Curtea de Apel a respins apelul acestuia și a menținut sentința de condamnare pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la 26 februarie 2021. Instanța a stabilit că ambii judecători se fac vinovați de pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, însă i-a liberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de tragere la răspundere penală. Cauzele penale au fost pornite în luna septembrie 2016 de către Procurorul General.

„Potrivit materialelor cauzei, în cazul judecătorului condamnat de prima instanță, în august 2011, la Judecătoria Comrat a fost înregistrată o cerere depusă de o companie din Marea Britanie privind încasarea sumei de 300 de milioane de dolari SUA de la mai mulți debitori. La acea vreme, judecătorul, deținând și funcția de vicepreședinte al instanței, și-a repartizat sieși cererea respectivă prin rezoluție, cu o zi înainte ca aceasta să fie repartizată tot lui prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).

Astfel, judecătorul a admis cererea și a emis o ordonanță prin care a dispus încasarea sumei de 300 de milioane de dolari SUA, deși actele depuse la dosar constau exclusiv din copii xerox neautentificate, lipsite de semnături, ștampile, traduceri autorizate și rechizite bancare ale părților. În aceste condiții, judecătorul era obligat să nu dea curs cererii și să refuze eliberarea ordonanței judecătorești.

Cel de-al doilea fost judecător, inițial achitat de prima instanță, activând la Judecătoria Ungheni, în decembrie 2011, a primit spre examinare o cerere depusă de o companie cu sediul în Noua Zeelandă privind eliberarea unei ordonanțe judecătorești pentru încasarea unei datorii în sumă de 300 de milioane de dolari SUA de la mai mulți debitori. Cererea era întemeiată pe aceleași tipuri de acte neverificate, incomplete și neautentificate, care impuneau, în mod legal, respingerea acesteia. Ca rezultat al acestor hotărâri ilegale, în conturile executorilor judecătorești au fost transferate sume echivalente cu peste 600 de milioane de dolari SUA, fonduri utilizate ulterior în cadrul unei scheme internaționale de spălare a banilor. Acestor fonduri le-a fost conferită aparența unor obligații civile valide prin deciziile emise de magistrați. Prin aceste acțiuni, judecătorii au subminat grav autoritatea și credibilitatea sistemului judecătoresc, afectând imaginea Republicii Moldova atât pe plan național, cât și internațional”, transmite PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Deciziile sunt executorii din momentul adoptării, însă pot fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării deciziei integrale.

#judecatori vinovati #dosar Laundromat

În Rusia a fost lansat un apel pentru crearea urgentă a unui „inteligențe artificiale ortodoxe”, care să se bazeze pe valori spirituale tradiționale și pe canoanele Bisericii Ortodoxe Ruse. Inițiativa a fost anunțată în cadrul Consiliul Popular Rus Mondial, unde reprezentanții organizației au avertizat asupra riscurilor utilizării modelelor occidentale de AI, considerate purtătoare de „valori străine”, scrie The Moscow Times.

Vicepreședintele Consiliului, Mihail Ivanov, a declarat că Rusia are nevoie de o tehnologie proprie, cu repere morale și spirituale clare.

„Nu este vorba despre înlocuirea preotului sau automatizarea credinței. Este vorba despre un ghid sigur către surse verificate de cunoaștere”, a subliniat acesta, adăugând că un astfel de proiect ar ține de „securitatea spirituală” a societății.

Ideea este susținută și de omul de afaceri ortodox Konstantin Malofeev, care a cerut crearea unui AI rusesc instruit pe „surse corecte”, de la Evanghelie și „Domostroi” până la operele lui Dostoievski, Pușkin, Lomonosov, Ilîn și Dughin.

Într-un manifest publicat pe Telegram, Malofeev a legat inițiativa de declarațiile președintelui rus și ale Patriarhului Moscovei privind pericolele dezvoltării necontrolate a tehnologiilor și a pledat pentru un „AI rus” autonom, în cadrul unui internet suveran.

Patriarhul Kirill a mers și mai departe, calificând inteligența artificială drept „mai periculoasă decât energia nucleară”. El a avertizat că dezvoltările occidentale pot deveni instrumente de manipulare politică și a cerut ca un AI suveran să fie plasat sub control strict al statului și al societății, invocând riscul pierderii responsabilității, creativității și chiar pericolul unui „scenariu apocaliptic”.

Și Vladimir Putin a criticat în repetate rânduri sistemele occidentale de inteligență artificială, acuzându-le de rusofobie și părtinire. Potrivit acestuia, dominația lor pe piața rusă este inacceptabilă, deoarece algoritmii ar „anula” cultura rusă și ar ignora contribuțiile țării în știință, artă și literatură. În replică, Putin a cerut dezvoltarea unor tehnologii AI autohtone, fundamentate pe „valorile tradiționale”.

În pofida acestor apeluri, Rusia are o prezență modestă pe piața globală a inteligenței artificiale. Pe platforma LM Arena, unde utilizatorii evaluează modele AI, soluțiile rusești precum GigaChat (Sber) și YandexGPT nu se regăsesc în top 20. Conform clasamentului Global AI Vibrancy Tool al Universității Stanford, publicat în noiembrie, Rusia ocupă locul 28 din 36 de țări. „Rusia este cu ani în urmă în dezvoltarea propriului AI. A pierdut deja această cursă și nu mai poate ajunge liderii”, a declarat pentru The Wall Street Journal Iuri Podorojnîi, fost director al serviciilor Yandex.Maps și Yandex.Metro.