Prima ședință de judecată în dosarul morții Liubei Babuțchi a avut loc joi, 19 iunie 2025, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În fața magistraților au ajuns două femei, o anestezistă și o asistentă medicală. Cele două sunt acuzate că au practicat ilegal medicina, fapt ce ar fi dus la decesul femeii de afaceri într-un salon de înfrumusețare din capitală, transmite info1.md.

Potrivit anchetei, procedura efectuată a necesitat anestezie, ceea ce depășea cu mult autorizația oficială a salonului. Aceasta era emisă doar pentru servicii de întreținere corporală.

Cele două învinuite, în vârstă de 37 și 53 de ani, se află sub măsuri preventive. Una este în arest la domiciliu, iar cealaltă – sub control judiciar.

În ceea ce privește o a treia persoană, aceasta a fost dată în căutare internațională.

Amintim că tragedia s-a produs la sfârșitul lunii ianuarie, când o femeie de afaceri a murit în urma unei intervenții într-un salon de înfrumusețare din Chișinău. Potrivit șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, proprietara salonului a fugit în Ucraina imediat după incident.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#instanta #Monalisa #prima sedinta

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.