Procuratura Anticorupție (PA) a emis o notă informativă prin care aduce la cunoștința opiniei publice despre evoluția investigațiilor pe cauza penală denumită generic „Terenurile de la Durlești”.

Mai exact, procurorii spun că, de la începerea anchetei au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigație care au drept scop cercetarea completă și obiectivă a circumstanțelor cazului, după cum urmează:

au fost audiate 45 persoane, în calitate de martori, declarațiile cărora în cumul cu celelalte probe administrate, vin să confirme învinuirea înaintată;
au fost recunoscute și audiate în calitate de învinuiți 9 persoane, pentru participație la săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat (art.42 alin.(5) și art.327 alin.(3) din Codul penal) și spălarea banilor săvârșite de un grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari (art.243 alin.(3) lit.a) și b) din Codul penal);
au fost examinate și soluționate peste 30 cereri care au fost depuse de către învinuiți și apărătorii acestora;
au fost autorizate și efectuate 23 percheziții;
au fost autorizate și efectuate peste 34 ridicări de documente, precum și a altor probe de la autoritățile publice și instituțiile bancare;
a fost efectuată examinarea a peste 3000 file a documentelor ridicate de la autoritățile publice, cât și fișiere video și audio;
au fost autorizate și efectuate 16 măsuri speciale de investigații;
a fost dispusă efectuarea a 3 expertize judiciare (tehnică a dispozitivelor electronice; grafoscopică a înscrisurilor), dintre care una încă este în proces de executare;
au fost autorizate și puse sub sechestru 11 terenuri de pe teritoriul Republicii Moldova, 2 terenuri, și respectiv 1 bun imobil din România, a căror valoare totală constituie 10 273 365,67 lei;
au fost expediate spre executare 19 delegații, adresate Serviciului de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor și Direcției Analitică a Centrului Național Anticorupție.

Responsabilii mai spun că, în pofida complexității cazului, procurorii în continuare întreprind toate măsurile necesare prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei în vederea stabilirii adevărului, iar la emiterea unor decizii procesuale în privința persoanelor, acțiunile cărora fac obiect a urmăririi penale, vom reveni cu detalii suplimentare.

„Investigațiile penale pe acest caz se efectuează în limitele legislației procesual penale, cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților persoanelor vizate, cu asigurarea principiului prezumției de nevinovăție, confidențialității urmăririi penale, respectării vieții private și a datelor cu caracter personal”, se mai arată în nota informativă a PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, vineri, 12 ianuarie, au fost reținuți pentru 72 de ore fostul deputat PDM, actualul consilier municipal Veaceslav Nedelea, și președintele Partidului „Democrația Acasă”, activistul Vasile Costiuc. Aceștia sunt bănuiți că ar fi acționat în interesele unui grup organizat și ar fi participat la tranzacții fictive, în urma cărora, zeci de terenuri au intrat în posesia membrilor familiei, rudelor și apropiaților fostului primar de Durlești, iar cei care ar fi participat la această schemă ar fi avut parte de remunerări financiare.

La data de 14 ianuarie curent, Liderul Partidului „Democrația Acasă”, activistul Vasile Costiuc a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Magistrații Curții de Apel (CA) Chișinău au examinat și respins marți, 25 ianuarie, recursul avocaților și au menținut încheierea instanței de fond. Așadar, liderul Partidului Politic „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a rămas în arest la domiciliu, fiind cercetat în dosarul afacerilor ilegale cu terenuri de la Durlești.

Încă pe 19 noiembrie 2021, CNA anunța că mai mulți foști funcționari din cadrul Primăriei Durlești sunt cercetați penal de ofițerii CNA și procurorii anticorupție într-un dosar de abuz de serviciu. Toți sunt acuzați că ar fi pus la cale o schemă de înstrăinare a terenurilor din raza orașului Durlești, în baza unor decizii ale Consiliului orășenesc.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, conform CNA, fostul consilier le-ar fi solicitat pretinșilor beneficiari să se prezinte la notar, unde ar fi semnat procuri generale, care îl împuterniceau pe acesta, dar și pe membri ai familiei lui, să administreze și să înstrăineze terenurile respective. Pentru a da un aspect legal acestei scheme, au avut loc tranzacții de vânzare-cumpărare fictive a terenurilor contra unor sume simbolice.

Conform reprezentanților CNA, beneficiarii finali ai terenurilor s-au dovedit a fi rude, persoane apropiate fostului consilier, dar si persoane implicate în schemă. Astfel, prejudiciul estimat pentru bugetul de stat ar depăși 6,5 milioane de lei.

Anterior, Diana Crudu, fiica fostului primar de Durlești, a fost reținută și plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile în acest dosar.

#cauza penala #Durlesti #investigatii #Procuratura Anticoruptie.#terenuri

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.