Două cutremure – unul cu magnitudinea de 3,8 iar celălalt de 2,7 – s-au produs în noaptea de marți spre miercuri, 1 spre 2 februarie curent, în zona Vrancea, România, aproape de Republica Moldova. Despre asta a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP.

Primul seism, de 3,8, a avut loc la ora 00:19 (ora locală a României) la adâncimea de 132 km şi s-a înregistrat în apropierea următoarelor oraşe: 77 km est de Braşov, 89 km nord-est de Ploieşti, 105 km sud de Bacău, 115 km vest de Galaţi, 116 km vest de Brăila, 140 km nord de Bucureşti, 162 km nord-est de Piteşti, 185 km sud-vest de Iaşi, 191 km est de Sibiu, 205 km nord de Ruse.

Cel de-al doilea cutremur s-a produs la ora 03:48 la la adâncimea de 130 km. Seismul a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 78 km est de Braşov, 93 km nord-est de Ploieşti, 102 km sud de Bacău, 114 km vest de Galaţi, 116 km nord-vest de Brăila, 143 km nord de Bucureşti, 165 km nord-est de Piteşti, 182 km sud-vest de Iaşi, 192 km est de Sibiu şi 208 km nord de Ruse.

De la începutul acestui an, în România, s-au mai produs 31 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,4 pe Richter.

Cel mai important seism din anul precedent a fost înregistrat pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonică a fost resimţită şi la Bucureşti.

#cutremur #Republica Moldova #Vrancea

Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Italia vor reprezenta Europa la viitoarele negocieri privind Ucraina. Un oficial european a anunțat vineri, 13 noiembrie, că această formulă a fost validată de șefii de stat sau de guvern ai țărilor Uniunii Europene, în cadrul summitului informal de la Dublin, transmite adevărul.ro.

Liderii statelor UE au afirmat că structura securităţii Europei nu ar trebui să fie un subiect al negocierilor de pace între Kiev şi Moscova.

Kremlinul a declarat vineri, că Rusia ar fi deschisă ideii ca ţările europene să ia parte la convorbirile de pace privind Ucraina dacă ele sunt pregătite să contribuie la procesul de pace.

Tot vineri, cancelarul german Friedrich Merz i-a transmis preşedintelui american Donald Trump să nu „producă surprize” după ce va discuta săptămâna viitoare cu omologul său rus Vladimir Putin despre Ucraina.

„Aici la Dublin unii se tem că asta s-ar putea transforma într-un al doilea «moment Anchorage». De aceea vreau să formulez foarte clar mesajul nostru către Statele Unite: vă rugăm, nicio surpriză. Continuați să jucați în Echipa Europei și Echipa Ucrainei”, a spus Merz la summitul european din Dublin, referindu-se la întâlnirea de anul trecut a lui Trump cu Putin în Alaska.

Merz susține includerea sprijinului pentru Ucraina în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene și afirmă că, după discuțiile de la Abu Dhabi, ar putea începe negocieri de pace consistente în următoarele săptămâni.

De asemenea, Rusia ar fi solicitat retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor militare ale Alianței Nord-Atlantice din Estonia, Letonia și Lituania, ca parte a unui set de condiții pentru încheierea războiului din Ucraina.

În schimb, Rusia ar renunța la amplasarea armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus. Kremlinul a negat însă că Moscova ar fi formulat o astfel de cerere în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi.