Părinții unei fetiţe de nouă ani care şi-a pierdut viaţa în timp ce făcea o provocare periculoasă devenită populară pe TikTok dau în judecată platforma de socializare. Familia este devastată şi cere să se facă dreptate, acuzând compania care a lansat Tiktok că nu ţin cont de vârsta utilizatorilor, copiii având acces la diferite materiale video, nefiltrate, cu conţinut periculos.

Arriani Arroyo, în vârstă de nouă ani, a murit împreună cu Lalani Erika Renee Walton, în vârstă de opt ani, după ce au dat curs unei provocări virale pe internet. Avocaţii familiei spun că fetiţele ar fi văzut trendul din cauza algoritmului Tiktok, care nu filtrează conţinutul periculos în cazul utilizatorilor cu vârste fragede.

Matt Berman de la Social Media Victims Loss Center reprezintă familia Arroyo și familia Walton din Texas. „Familia susţine că TikTok știa, sau ar fi trebuit să știe, că algoritmul îi conducea pe copii pe această cale oribilă și nu a făcut nimic în acest sens, deoarece scopul lor era să maximizeze implicarea utilizatorilor, mai presus de a avea un produs sigur”, a spus Berman, potrivit Mirror, scrie Observator.

Familia cere să se facă dreptate

Arriani a fost descrisă ca fiind un copil plin de viaţă, efervescent, care visa să lucreze în industria divertismentului. Familiile lor au depus marți o plângere la curtea superioară din Los Angeles.

„TikTok trebuie să fie tras la răspundere pentru transmiterea de conținut periculos acestor două fete tinere. TikTok a investit miliarde de dolari pentru a proiecta în mod intenționat produse care promovează conținut periculos despre care de altfel compania știe că este periculos și poate provoca decesul utilizatorilor săi. TikTok știa, fără îndoială, că provocarea mortală se răspândește prin aplicația lor și că algoritmul lor alimenta provocarea în mod special copiilor, inclusiv celor care au murit”, a adăugat Berman.

Avocații au adăugat: „TikTok a dat prioritate profiturilor corporative mai mult decât asupra sănătății și siguranței utilizatorilor săi și, în special, asupra sănătății și siguranței copiilor vulnerabili de care TikTok știa sau ar fi trebuit să știe că folosesc în mod activ platforma de socializare”.

Terapeutul comportamental, Melissa Waldo, de la Sixteenth Street Community Health Centers a spus că rețelele sociale sunt consumate mai repede de copiii mai mici, lucru mult mai periculos pentru aceştia, mai ales la vârste fragede. „Când vorbim despre copiii mai mici, există și mai mult impact în sensul că există mai puțină judecată sau există o capacitate mai mică de a face o judecată bună, pot fi uşor manipulaţi”, a explicat aceasta.

TikTok a spus că nu poate comenta asupra litigiilor în curs, dar a făcut o referire în ceea ce priveşte o declaraţie făcută în decembrie anul trecut. „Această «provocare» tulburătoare, despre care oamenii par să afle din alte surse decât TikTok, este anterioară platformei noastre și nu a fost niciodată o tendință TikTok. Rămânem vigilenți în angajamentul nostru față de siguranța utilizatorilor și vom elimina imediat conținutul asociat dacă este găsit. Cele mai profunde gânduri ale noastre se adresează familiei pentru pierderea lor tragică”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

TikTok, sursa unor provocări mortale

Nu este primul caz în care aplicaţia TikTok devine sursa unor incidente extreme. În ianuarie 2021, o fetiţă de doar 10 ani a pierit în timpul unei provocări pentru contul ei de Tik-Tok. „Jocul fularului”, cunoscut ca ”blackout challenge”, în care copiii îşi blochează respiraţia până la leşin, pentru a experimenta senzaţii tari, provoacă în fiecare an accidente, unele dintre ele mortale. Moartea fetei a provocat reacții puternice în Italia, iar oamenii solicită o mai bună reglementare a rețelelor sociale.

De asemenea, în august 2020, o adolescentă de 15 ani a murit în urma unei supradoze cu Benadryl. Fata a văzut pe aplicaţia TikTok provocarea, devenită virală, în care îţi administrezi doze mai mari de medicament antialergic pentru halucinaţii. În luna mai a aceluiaşi an, alţi trei adolescenţi din Fort Worth, Texas au fost spitalizaţi după ce au înghiţit doze excesive de Benadryl, ca parte a “provocării”.

Moartea fetei din Palermo a fost urmată pe 28 ianuarie de cazul unei femei de 48 de ani, influencer din Siracusa, tot în Sicilia, care a fost citată de poliția locală pentru presupunerea instigării la sinucidere, după ce a postat un videoclip pe Tiktok în care un bărbat înfăşoară cu bandă adezivă o femeie în jurul gâtului, gurii și nasului, astfel încât să nu poată respira, într-o altă provocare Blackout. Poliţia a aflat că nu era singurul clip de acest gen pe care îl postase pentru comunitatea ei de peste 730.00 de urmăritori de toate vârstele. Au găsit în jur de 20 de videoclipuri cu provocări periculoase, inclusiv inhalarea cremei prin nas, închiderea pleoapelor cu un clește, toate fiind făcute de influenceriţa, mamă la rândul ei. Anchetatorii au decis ştergerea imediată a acelor filmări de pe platforma de socializare.

#deces #fetite #parinti #tiktok

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.