Județe Prahova și Dâmbovița din România nu pot împărți Babele și Sfinxul din Bucegi – importante atracții turistice de peste Prut. Procesul dintre cele două regiuni durează din 2015, însă până acum nu este clar cine e stăpân pe monumente.

Inițial, în procesul civil dintre cele două județe a apărut problema evaluării monumentelor. Instanța nu cunoștea valoarea lor, iar responsabilii de la Ministerul român al Culturii susțineau că nu sunt responsabil să evalueze cât costă Sfinxul. Potrivit Libertatea, judecătorii au avut nevoie de aproximativ un an ca să înțeleagă că monumentele din munți nu au preț.

Miza procesului, însă, nu o reprezintă doar Sfinxul și Babele, ci un teren de patru hectare, în vârf de munte. Spațiul este amplasat într-o zonă cu un potențial turistic uriaș și evaluat la circa 1,5 milioane de roni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima etapă a procesului s-a finalizat pe 28 septembrie 2022, când Curtea de Apel Pitești a dat câștig de cauză, prin sentință definitivă, autorităților din Dâmbovița. Atunci s-a mutat linia de hotar, iar localitatea Moroeni a preluat o bucată din stațiunea Bușteni, Prahova.

Delimitarea teritorială, însă, nu a încheiat procesul. Litigiul privind drepturile de proprietate asupra monumentelor continuă, iar autoritățile din Bușteni au cerut în instanță anularea deciziei Curții de Apel Pitești și s-a revenit la problema „prețului” monumentelor. Deoarece este vorba despre un proces civil, se cere plata unei taxe de timbru de către reclamant. Tariful se stabilește în funcție de valoarea bunului aflat în litigiu, iar Sfinxul și Babele nu au preț, într-un final, judecătorii au acceptat să îl stabilească în raport cu valoarea terenului. Următorul termen de judecată este 16 ianuarie 2025.

#Bucegi #judecată #județe #Romania #Sfinx

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.