După ce au ajuns ilegal în Ucraina, traversând fraudulos hotarul moldo-ucrainean în vara anului trecut, două moldovence au încercat să revină acasă pe aceeași cale. De această dată însă au fost observate și reținute de polițiștii de frontieră de la Tudora. Mai mult, una dintre femei nu este la prima abatere de la lege, fiind anterior cercetată penal pentru o cauză similară.

Potrivit Poliției de Frontieră, reținerea moldovencelor a fost posibilă în rezultatul schimbului de informații operative între autoritățile de frontieră moldo-ucrainene. Cazul a avut loc în după amiaza zilei de ieri, 2 martie.

Polițiștii de frontieră din Tudora au fost informați de către colegii ucraineni precum că au fost observate două persoane care traversează frontiera pe jos și nestingherit din Ucraina în Republica Moldova. Acționând conform informației operative, la aproximativ un kilometru de linia frontierei de stat au fost reținute două persoane de gen feminin. Deși nu au putut prezenta actele de identitate, acestea au comunicat că sunt cetățene moldovence cu vârste de 22 și respectiv 38 de ani, informații confirmate ulterior, după cercetările adiționale.

La audieri, tinerele au declarat că în Ucraina au ajuns ilegal încă din vara anului trecut și au recunoscut că au încercat prin aceeași metodă să revină acasă.

În prezent, polițiștii de frontieră din Direcția regională EST cercetează cazul sub aspectul de comitere a infracțiunii privind trecerea ilegală a frontierei de stat. Totodată, persoanele au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în Izolatorul de detenție provizorie din cadrul IP Căușeni.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.