Două persoane, un bărbat de 33 de ani din Chișinău și o femeie de 46 de ani din Ceadîr-Lunga, au fost trimise în judecată în dosarul celor trei kilograme de substanțe psihotrope primite poștal din Kazahstan, prezentate ca pastile „de slăbire” și transportate spre Ucraina.

Potrivit PCCOCS, dintr-o casă situată aproape de frontiera cu Ucraina, în localitatea Otaci, raionul Ocnița, folosită pentru depozitare temporară, au fost ridicate peste 1,7 kg de droguri, iar la Poștă au fost ridicate alte preparate de peste 1,2 kg, pe numele femeii. Pentru acumularea probelor, a fost formată o echipă de investigații din Moldova și Ucraina, care a achiziționat controlat, potrivit procedurii, zeci de preparate psihotrope de la grupul infracțional, presupus aduse din țara noastră.

„Faptele investigate au avut loc în perioada 2024-2025, iar după finalizarea urmăririi penale, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) i-a trimis pe banca acuzaților pe cei doi, pentru patru capete de acuzare: planificarea schemei de contrabandă, cu repartizarea rolurilor pentru membrii grupului infracțional; implementarea schemei de contrabandă, prin introducerea drogurilor din Kazahstan în Moldova; scoaterea drogurilor din țară spre Ucraina, prin contrabandă și schema de vânzare a drogurilor.

Din Moldova, substanțele psihotrope erau trecute ilegal prin punctul de trecere a frontierei din Otaci, în calitate de pietoni, de către mai multe femei membre ale grupului infracțional, ascunse în hainele personale (inclusiv în bagaje); iar în alte cazuri – de către bărbatul inculpat, cu mașina, ca „taximetrist.” În acest scop, substanțele psihotrope erau trimise din Kazahstan spre Moldova, prin trimiteri poștale la indicația liderilor din Ucraina, prin declararea falsă a acestora în acte: produse cosmetice; aditive; medicamente; ori pastile de slăbire”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Ulterior, după primirea substanțelor psihotrope din Kazahstan la Chișinău, membrii grupului infracțional le repartizau în cantități mai mici, în apartamentele celor doi. De asemenea, o altă parte a substanțelor narcotice era depozitată temporar chiar la hotar cu Ucraina, în Otaci, iar după trecerea lor ilegală la frontieră, curierii le livrau substanțele psihotrope unei femei din Hmelnițk-Ucraina. Aceasta organiza trimiterea poștală a acelor substanțe psihotrope din Kazahstan în Moldova, după care gestiona vânzarea lor în Ucraina.

„În aprilie 2025, urmare a unei încercări de transportare a unui nou lot de substanțe psihotrope, la 19 aprilie 2025, mai mulți curieri au fost reținuți, în Ucraina, iar în Moldova a fost reținut și „taximetristul” și femeia care primea trimiterile poștale din Kazahstan. Totodată, în Ucraina au fost trimiși în judecată și ceilalți membri ai rețelei, în număr de nouă inculpați”, transmite procuratura.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele riscă până la 15 ani de închisoare, cu asigurarea prezumției nevinovăției, până la pronunțarea unei hotărârii judecătorești.

#Kazahstan #Moldova #persoane trimise in judecata #substante psihotrope

Gazele naturale se scumpesc în Republica Moldova cu aproape 41% de la 1 septembrie, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tariful de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Majorarea este de 5,88 lei pentru fiecare metru cub, față de tariful actual de 14,42 lei.

Pentru un consum de 100 de metri cubi, o gospodărie din Republica Moldova va achita 2.030 de lei, față de aproximativ 1.442 de lei în prezent. Noul tarif este echivalentul a aproximativ 1,02 euro pentru un metru cub, la cursul din 21 august.

În comparație cu statele vecine și cu alte țări europene, tariful din Republica Moldova este mai mare decât valorile comparate pentru Ucraina și România și ușor peste valoarea estimată pentru Marea Britanie. În Franța, tariful de referință este mai mare.

În Ucraina, pentru aproximativ 98% dintre consumatorii casnici, tariful Naftogaz este de 7,96 grivne pentru un metru cub. La cursul utilizat, aceasta înseamnă aproximativ 3,04 lei moldovenești pentru un metru cub. Pentru 100 de metri cubi, un consumator ar achita aproximativ 304 lei moldovenești, față de 2.030 de lei în Republica Moldova.

Ucraina dispune de rezerve de gaze, iar extracția proprie acoperă peste 80% din consumul intern al țării. În 2025, consumul de gaze în Ucraina a constituit 21 de miliarde de metri cubi, dintre care 16,97 miliarde de metri cubi au reprezentat extracția proprie.

În afară de aceasta, Ucraina beneficiază de asistență financiară externă pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Doar țările membre ale Uniunii Europene au oferit asistență financiară în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro.

În România, prețul pentru consumatorii casnici este menținut la 0,31 lei românești pentru un kWh prin mecanismul de plafonare. Raportat la un metru cub, la o valoare de aproximativ 10,5 kWh/m³, rezultă 3,25 lei românești pentru un metru cub.

Convertit în moneda Republicii Moldova, tariful este de aproximativ 12,4 lei/m³, adică circa 0,62 euro. Pentru 100 de metri cubi, un consumator român ar achita aproximativ 1.240 de lei moldovenești.

Astfel, dacă este comparat prețul de 20,30 lei/m³ din Republica Moldova cu valoarea de aproximativ 12,4 lei/m³ rezultată din tariful plafonat din România, gazul este cu aproximativ 64% mai scump în Republica Moldova.

Mecanismul pentru menținerea prețului gazului pentru populație a fost prelungit până în 2027.

România dispune, la rândul său, de rezerve de gaze, iar în 2025 și-a acoperit circa 92% din consum prin extracția proprie, potrivit raportului ANRE din România.

Gazul extras în România este vândut unor categorii de consumatori la un preț plafonat de 110 RON/MWh, echivalentul a aproximativ 21 de euro/MWh, în baza hotărârii Guvernului. Totodată, Guvernul României a plafonat prețul la energie electrică și gaze, iar diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat este compensată din buget.

În perioada 2022–2024, România a cheltuit peste 5,2 miliarde de euro pentru compensarea diferenței de preț. În același timp, deficitul bugetar s-a majorat la peste 7,6% din PIB, iar România a recurs ulterior la majorarea taxelor și la reducerea cheltuielilor publice pentru diminuarea deficitului.

„Când vorbim de tarifele din România și Ucraina, trebuie să precizăm că ambele țări au extracție proprie și compensează masiv din buget. Ucraina beneficiază de asistență externă, iar România și-a majorat deficitul bugetar și datoria publică. În 2021, datoria publică a României era de 49%, iar anul acesta a depășit deja 60%”, a menționat pentru Realitatea analistul în energetică, Sergiu Tofilat.

Țări în care sunt anunțate scumpiri la gaze din toamnă

În Marea Britanie, consumatorii urmează să treacă printr-o nouă majorare în toamnă. Plafonul de preț pentru energie a crescut cu 13% în iulie, iar pentru octombrie este prognozată o nouă creștere de aproximativ 4%.

Tariful pentru gaz ar urma să crească de la 7,33 la aproximativ 7,90 pence/kWh. Raportat la un consum de 10,5 kWh pentru un metru cub, aceasta înseamnă aproximativ 19,4 lei moldovenești/m³.

Pentru 100 de metri cubi, costul estimat ar ajunge la aproximativ 1.940 de lei moldovenești. Valoarea este cu aproximativ 0,9 lei/m³ mai mică decât tariful de 20,30 lei care va fi aplicat în Republica Moldova.

Și în Franța, gazele urmează să se scumpească din septembrie. Tariful de referință pentru gaz va crește cu 5,6%, până la 172,05 euro/MWh, cu TVA inclus.

Raportat la un consum de aproximativ 10,5 kWh pentru un metru cub, rezultă aproximativ 1,81 euro/m³, echivalentul a circa 36 de lei moldovenești. Pentru 100 de metri cubi, echivalentul este de aproximativ 3.600 de lei.

Este însă vorba despre un tarif de referință, iar prețul efectiv poate varia în funcție de contract.