Dragobetele, sărbătoarea tradițională a iubirii are loc pe 24 februarie 2025. Această zi, care celebrează începutul primăverii și renașterea naturii, este asociată cu obiceiuri și ritualuri vechi, transmise din generație în generație, având un impact profund asupra identității naționale. În contextul actual, cu tot ce înseamnă modernitate și tradiție, vom sublinia ce reprezintă dragobete în 2025 și ce obiceiuri sunt păstrate în toate regiunile țării.

Sărbătoarea de Dragobete reprezintă un prilej de reuniune a comunităților, o ocazie de a celebra dragostea, dar și un moment în care se evidențiază respectul față de natură și valorile străvechi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dragobetele este sărbătorit cu o serie de ritualuri menite să aducă noroc și să aducă belșug în familie. Tinerii se adună la marginea pădurilor și râurilor pentru a participa la dansuri și jocuri tradiționale. Un obicei comun este culesul primelor flori de primăvară, care se crede că aduc prosperitate și sănătate. În unele zone, băieții își împodobesc ciorapii cu flori, iar fetele poartă corsete lucrate manual, semnificând reînnoirea și legătura cu natura. Aceste tradiții, deși au rădăcini adânci, s-au adaptat vremurilor moderne, fiind organizate și în cadrul festivalurilor locale dedicate Dragobetelui.

Ce înseamnă expresia „Dragobețel sărută fetele”

Expresia „Dragobețel sărută fetele” este una emblematică pentru sărbătoarea Dragobetelui și reflectă ritualul tradițional prin care tinerii bărbați își exprimă afecțiunea și respectul față de fetele din comunitate. Această tradiție are o semnificație profundă, fiind asociată cu norocul, purificarea și reînnoirea.

În anumite regiuni, „dragobețel” este termenul folosit pentru a desemna tinerii bărbați care participă activ la ritualurile de Dragobete. Prin sărutul acordat fetelor, aceștia le transmit afecțiune. Se crede că acest sărut aduce prosperitate și binecuvântare, fiind un gest de curățare a inimii și de reînvigorare a legăturilor sociale.

De asemenea, acest obicei are un rol important în formarea relațiilor de dragoste și a comunității. Pentru fete, sărutul primit este considerat un semn de apreciere și de respect, iar pentru băieți, este o modalitate de a-și demonstra maturitatea și implicarea în viața tradițională a satului. Astfel, expresia „Dragobețel sărută fetele” devine un simbol al conexiunii dintre generații, un ritual care întărește legăturile familiale și comunitare și care rămâne relevant chiar și în contextul modern, fiind reinterpretat în diverse moduri la festivalurile de Dragobete.

Pe lângă obiceiurile menționate, sărbătoarea de Dragobete în 2025 are și o semnificație culturală și socială deosebită. Este ziua în care iubirea este celebrată nu doar ca un sentiment romantic, ci ca o forță vitală care aduce comunitatea împreună. În multe zone, oamenii organizează evenimente și adunări unde se împărtășesc povești de dragoste, se organizează spectacole de dansuri populare și se degustă preparate tradiționale, toate acestea contribuind la păstrarea vie a tradițiilor românești.

#dragobete #sarbatoare #zi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.