Justiția din România încearcă de mai bine de jumătate de an să dea de fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, pentru a-l judeca pentru trădare. Balan se afla în aprilie în Belarus. Avocatul său a refuzat să dea judecătorilor numărul lui de telefon.

Curtea de Apel București a amânat luni, 2 noiembrie, pentru a treia oară consecutiv, dosarul în care fostul director adjunct SIS, Alexandru Balan, este acuzat în România de „trădare prin transmitere de informații secrete de stat”, transmite europalibera.md.

În România, procesul prin care în care Balan este acuzat că ar fi furnizat către KGB din Belarus informații clasificate continuă, deși fostul număr doi din securitatea moldoveană este demult plecat din țară. Ultima sa locație cunoscută, în aprilie, era Minsk.

Arestat și trimis în judecată în România pentru trădare, Alexandru Balan a fost extrădat și trimis la Chișinău pe 18 aprilie, de o altă instanță a Curții de Apel București decât cea care îl judecă.

Pe 28 aprilie, președinta Maia Sandu l-a grațiat pe fostul adjunct al SIS, iar acesta a fost trimis în Belarus – la schimb cu doi ofițeri de informații moldoveni arestați la Moscova.

Grațierea – un act politic – nu a șters însă demersul juridic inițiat de justiția din România împotriva lui Balan, care continuă și astăzi. La termenul de pe 2 noiembrie, completul de cameră preliminară care-l judecă a decis amânarea dosarului pentru 18 ianuarie 2027, din cauza „lipsei de procedură în privința inculpatului”.

Unde este inculpatul?

Factual – știm că Balan a ajuns pe 28 aprilie în Belarus, de unde presa de stat a transmis imagini cu fostul adjunct al SIS întâmpinat cu flori de un reprezentant al KGB.

Juridic – pentru ca dosarul de la București să poată continua, judecătorii trebuie să îl citeze legal, adică să-l audieze în persoană.

La termenul din 7 septembrie, instanța a dispus emiterea unor adrese către Direcția pentru Evidența Persoanelor din România și instituția omologă din R. Moldova, pentru a verifica dacă Balan mai figurează cu vreun domiciliu activ în cele două state.

Procurorul DIICOT a cerut verificări prin INTERPOL – Biroul SIRENE din Belarus pentru localizarea inculpatului și a solicitat ca avocatul lui Balan să comunice instanței, confidențial, numărul de telefon la care a luat legătura cu acesta după extrădare.

„Nu este autorizat să comunice numărul de telefon al inculpatului, nici pentru procedurile judiciare. Prin urmare, arată că nu poate pune la dispoziția instanței numărul de telefon de contact al inculpatului”, se menționează în încheierea de ședință din septembrie, cu referire la răspunsul avocatului lui Balan.

Amânarea de luni a venit în condițiile în care niciunul dintre aceste demersuri nu a dus la identificarea lui Balan.

Europa Liberă nu a putut lua legătura, pe 3 noiembrie, cu avocatul lui Balan din procesul de la București.

Predat la Chișinău pentru exact aceleași fapte de care era acuzat în România

Alexandru Balan are cetățenie română și, potrivit documentelor din dosarul său, avea și domiciliu la București, atunci când a fost extrădat.

Dosarul său de trădare a devenit public în toamna anului trecut.

În septembrie 2025, vestea arestării sale de către autoritățile din România făcea înconjurul presei din cele două țări.

Punctul-cheie al acuzațiilor aduse era o întâlnire de la Budapesta, din luna aprilie a aceluiași an, când Balan ar fi oferit unor ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus informații confidențiale despre România și R. Moldova.

Mai exact, o notă a Serviciului de Informații Externe a României cu privire la riscurile de securitate ale R. Moldova și un document „Strict Secret” al SRI, care conținea inclusiv numele unor ofițeri de informații români.

La începutul anului 2026, Alexandru Balan era acuzat de aceleași fapte și în România, și în R. Moldova. În martie, după mai multe luni de arest preventiv, a fost plasat în arest la domiciliu la București.

Pe 15 aprilie, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) l-a condamnat la un an și șase luni de închisoare cu executare pentru tentativă la divulgarea secretului de stat, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Ministerul Justiției din R. Moldova a cerut în aceeași zi extrădarea sa din România.

Acea cerere avea să fie judecată pe 18 aprilie.

Deși Balan este cetățean român și era judecat pentru trădare la Secția a II-a Penală, Secția I Penală a aceleiași instanțe a admis extrădarea simplificată – adică de îndată.

Balan a fost de acord să fie predat, invocând prin avocat că are familie în R. Moldova și că vrea „să fie predat cât mai repede, pentru a-și executa pedeapsa”.

Judecătorul din România a motivat că extrădarea nu trebuie amânată – cum prevede legea românească în astfel de cazuri – motivând că faptele din sentința de la Chișinău „sunt aceleași infracțiuni pentru care acesta a fost trimis în judecată” și că dosarul din R. Moldova se află într-un stadiu mai avansat.

Pe 24 aprilie, Alexandru Balan a ajuns sub escorta polițiștilor români la punctul de frontieră Albița-Leușeni. A fost preluat de cei moldoveni și dus la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

După ce a semnat decretul de grațiere, pe 28 aprilie, Maia Sandu a anunțat că Alexandru Balan a fost parte a unui schimb dintre R. Moldova și Belarus. Chișinăul i-a trimis la Minsk pe fostul adjunct SIS și pe Nina Popova, soția unui militar rus din regiunea transnistreană, în schimbul a doi ofițeri ai SIS captivi în Rusia.

„Pentru țara noastră, este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică. Noi am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru R. Moldova renunțând, în schimb, la doi deținuți care au lucrat împotriva Republicii Moldova”, a explicat atunci președinta.

Maia Sandu a precizat că în acel schimb internațional de deținuți, în care au fost eliberați și trei cetățeni polonezi, au fost implicate SUA, Polonia și România și le-a adresat un mesaj de mulțumire.

FOTO Alexandru Bălan, fost șef adjunct al SIS, a fost adus în Moldova. Momentul în care este predat autorităților