Republica Moldova oferă refugiaților din Ucraina acces egal la educație și servicii medicale, în aceleași condiții ca pentru cetățenii săi. În contextul războiului care a forțat mii de oameni să-și părăsească locuințele, autoritățile moldovenești au recunoscut importanța protejării drepturilor fundamentale ale acestor persoane. Statutul de protecție temporară acordat refugiaților le garantează, printre altele, dreptul la învățătură și îngrijire medicală, fără discriminare.

Toți copiii au dreptul la educație – fără excepții

Pentru mii de copii ucraineni, școala a devenit nu doar un loc de învățare, ci și un spațiu de siguranță, stabilitate și integrare. Astfel, elevii refugiați pot participa oficial la lecții, pot susține examene și pot obține acte de absolvire a studiilor în Republica Moldova.

Doar în municipiul Chișinău, în anul 2025 au fost înregistrați 1.869 de copii refugiați ucraineni în instituțiile de învățământ. Dintre aceștia, 1.425 de elevi frecventează 50 de școli. În același timp, 444 de copii cu vârste între 2 și 7 ani sunt integrați în 64 de grădinițe din capitală.

„În Republica Moldova dreptul la educație este un drept garantat de Constituție. Fie că vorbim despre copiii născuți în țara noastră sau despre copiii refugiați din Ucraina, toți acești tineri au dreptul de a merge în siguranță la școală, iar părinții lor ar trebui să participe la procesul educațional fără a fi supuși presiunilor sau solicitărilor de a plăti sume informale. Atunci când luptăm pentru drepturile noastre, nu trebuie să ne simțim jenați pentru că cerem respectarea acestora. Rușinea ar trebui să fie a celori care încalcă aceste drepturi. Adesea părinții se tem să reclame astfel de probleme, fiind îngrijorați pentru potențialele consecințe asupra copiilor lor. Însă tăcerea noastră doar permite corupției să prospere”, consideră Ala Revenco, cofondatoare a organizației „Părinți Solidari”.

O facilitate importantă pentru elevii ucraineni este faptul că pot fi admiși în clasa a X-a chiar dacă nu promovează examenul la limba și literatura română, după cum a precizat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Pentru a sprijini integrarea, au fost înființate clase speciale cu predare în limba ucraineană. Gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău a deschis primele astfel de clase, iar din septembrie 2025, acestea vor fi extinse în orașe precum Bălți, Edineț, Ocnița, Râșcani și Briceni. În aceste școli, programa urmează curriculumul național al Republicii Moldova, iar studiul limbii române este obligatoriu.

De asemenea, șapte instituții de învățământ oferă cursuri de limbă română pentru peste 280 de copii refugiați. Acestea au fost dotate cu echipamente digitale și mobilier nou în cadrul unui proiect-pilot desfășurat de Centrul de Caritate pentru Refugiați. Cursurile au loc de două ori pe săptămână, timp de 90 de minute, iar elevii sunt grupați în funcție de nivelul de cunoaștere a limbii.

Sănătatea – un drept garantat pentru toți

Refugiații beneficiază, de asemenea, de servicii medicale esențiale în mod gratuit, în aceleași condiții ca cetățenii Republicii Moldova. Este vorba despre:

consultații la medicul de familie;
vaccinări și prevenirea bolilor;
îngrijire pentru femei însărcinate și copii;
tratamente urgente (stomatologie, dializă, internări, intervenții chirurgicale);
consiliere în domeniul sănătății reproductive și acces la centre prietenoase tinerilor.

Doina-Maria Rotaru, directoare generală adjunctă, CNAM: „Atât cetățenii Republicii Moldova, cât și persoanele refugiate din Ucraina, pentru a nu fi victimele actelor de corupție, trebuie să-și cunoască drepturile, trebuie să fie informați, trebuie să se documenteze care sunt serviciile medicale gratuite acoperite din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală. În cazul în care se confruntă cu o situație de corupție, o pot semnala la Linia Națională Anticorupție a CNA: 080055555 sau/și pot depune o plângere direct la CNA”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin eforturile autorităților, dar și ale societății civile, refugiații din Ucraina primesc șansa unui nou început – cu demnitate, siguranță și sprijin real pentru integrare.

Acest material face parte dintr-o amplă campanie de informare „Toți avem dreptul să trăim în siguranță – #fărămită”, susținută de Proiectul ACT, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), cofinanțat de Uniunea Europeană și implementat de GIZ Moldova, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA).

#drepturi #Moldova #refugiati #Ucraina

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.