„Drepturi egale, oportunități egale” - ediția specială a podcastului „Mulțumesc pentru Întrebare”

Peste 200 de oameni au fost prezenți la o ediție specială a podcastului „Mulțumesc pentru Întrebare”, dedicată Zilei Internaționale a Femeii, cu genericul „Drepturi Egale – Oportunități Egale!”. Evenimentul a fost organizat de UN Women Moldova și Klumea cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, Biroului de Cooperare al Elveției și Suediei, în parteneriat cu Kaufland Moldova.

Podcastul live a fost moderat de jurnalista Nata Albot, iar invitații şi invitatele serii au fost Daniel și Alina Vodă, Valentina Naforniță și Cristian Spătaru, și Ionela Hadârcă. Discuțiile au abordat teme esențiale precum împărțirea responsabilităților în cuplu, provocările carierelor solicitante și necesitatea promovării inclusivităţii în societate, astfel încât femeile să aibă acces egal la educație, carieră și remunerare echitabilă.

Daniel și Alina Vodă au împărtășit din experiența lor personală, sfidând stereotipuri de gen și promovând un model de parteneriat echitabil „Ne-a atras subiectul abordat. Noi cu Alina avem această dilemă, o discutăm inclusiv cu Andreea, fiica noastră de șase ani, și când am văzut că avem oportunitatea să vorbim despre acest subiect într-un spațiu public, am zis să o facem”, a declarat Daniel Vodă.

Alina Vodă a adăugat: „Noi suntem niște militanți pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de gen… și asta facem în viața de zi cu zi. Având două fetițe, încercăm să promovăm aceasta ca pe un stil de viață, adică oportunitățile și drepturile egale.”

Soprana Valentina Naforniță a subliniat importanța susținerii femeilor în carieră și viața personală: „Cred cu tărie că succesul unei femei nu trebuie să vină în detrimentul vieții personale și nici invers. Avem nevoie de parteneriate echilibrate, de sprijin reciproc și de o societate care să încurajeze femeile să-și urmeze visurile fără compromisuri. Chiar și în lumea operei, vedem că tenorii sunt plătiți mai bine decât sopranele. Este un dezechilibru care persistă și în alte domenii, dar trebuie să continuăm să ne facem vocea auzită.”

Scriitoarea Ionela Hadârcă a evidențiat rolul artei și literaturii în schimbarea percepțiilor despre egalitatea de gen: „Poveștile pe care le spunem și le citim modelează realitatea în care trăim. E esențial ca literatura să reflecte diversitatea experiențelor femeilor și să contribuie la crearea unei societăți mai echitabile.”

Dirijorul Cristian Spătaru a adăugat: „Lumea artistică nu este imună la inegalități, dar cred că muzica și cultura pot avea un impact major în schimbarea mentalităților. Este responsabilitatea noastră să promovăm un mediu în care talentul să fie apreciat indiferent de gen.”

Tot în cadrul evenimentului, reprezentanta de țară a UN Women Moldova, Dominika Stojanoska, a subliniat progresele realizate în domeniul egalității de gen în Republica Moldova și la nivel global: „Acum 30 de ani, prin adoptarea Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune, Statele Membre și-au asumat angajamentul de a crea o lume mai echitabilă din perspectiva de gen. De atunci, am asistat la progresele realizate în domeniul egalității de gen și al drepturilor femeilor. (…) Aceste progrese arată că schimbarea este posibilă, însă este una lentă, fragilă și inegală la nivel global. Cert este că acest progres nu este garantat. Totuși, știm ce trebuie făcut și știm că putem reuși. Egalitatea de gen este necesară nu doar pentru femei și fete, ci și pentru prosperitatea întregii umanități!”

Evenimentul a fost un prilej de reflecție asupra drumului parcurs și a provocărilor care persistă în ceea ce privește egalitatea de gen și abilitarea femeilor din Republica Moldova.

Ediția completă a podcast-ului poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=R0sPyJ-GXAM&t=31s

Despre Kaufland Moldova

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.540 de magazine în 8 țări, peste 155.000 de angajați și o rețea de 9 magazine în Republica Moldova. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Compania crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Pentru mai multe detalii vizitați www.kaufland.md.

#drepturi egale #Kaufland Moldova #podcast

La nivel global, copiii consumă o cantitate din ce în ce mai mare de alimente extrem de procesate, fapt ce are consecinţe periculoase pentru sănătate, dezvoltare şi bunăstare mentală, informează știrileprotv.ro.

Este concluzia unei noi analize publicate de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), rezumând măsura în care aşa numitele alimente ultraprocesate (AUP) domină viaţa de zi cu zi a tinerilor de pe glob.

Raportul are la bază o serie de studii publicate recent în revista The Lancet şi care descriu detaliat riscurile asociate sănătăţii, precum şi rolul industriei în răspândirea unor astfel de produse.

AUP sunt de cele mai multe ori un amestec de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase, amidon industrial şi numeroşi aditivi cum ar fi emulgatori, coloranţi şi arome.

Raportul avertizează că mulţi copii sunt expuşi la aceste produse în copilăria timpurie şi chiar şi copiii mici care trăiesc în sărăcie extremă consumă frecvent băuturi îndulcite. În cele 11 ţări incluse în studiu, între 10% şi 35% dintre copiii cu vârsta mai mică de cinci ani consumau astfel de produse.

Consumul continuă să crească odată cu vârsta, iar 60% dintre adolescenţi au consumat cel puţin un produs îndulcit în ziua de dinaintea completării chestionarului folosit în cadrul studiului. În multe ţări industrializate, peste 50% din caloriile zilnice provin din AUP-uri.

Potrivit acestei analize, alimentele ultraprocesate, deşi maximizează profiturile industriei, nu sunt potrivite pentru copii.

AUP-urile favorizează obezitatea pentru că au un număr ridicat de calorii şi pot fi cu uşurinţă consumate în exces, iar la un moment dat favorizează malnutriţia pentru că oferă puţine vitamine şi minerale şi înlocuiesc alimentele integrale.

Studiile au arătat de asemenea o legătură cu tulburările de creştere, depresia, hiperactivitatea şi dificultăţi în a obţine performanţe şcolare.