Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

DRRM a finanțat proiectul media Moldova Invest dedicat reflectării cooperării dintre România și Republica Moldova

01 Nov. 2023, 15:57
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
01 Nov. 2023, 15:57 // Actualitate //  Victoria Laur

Revista economică Moldova Invest reprezintă un proiect media integrativ ce contribuie la consolidarea cooperării economice și administrative între cele două țări

Acest demers se aliniază procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, având în vedere contextul politic și economic actual.

Proiectul, mai exact trei dintre edițiile acestuia, au beneficiat de finanțare din partea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM).

Prin intermediul proiectului, Moldova Invest și-a propus să ofere o perspectivă amplă asupra relațiilor economice bilaterale dintre România și Republica Moldova. Astfel, au fost abordate aspecte esențiale precum cooperarea economică, investițiile și sprijinul economic, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul administrațiilor publice locale. De asemenea, proiectul a vizat armonizarea procedurilor administrative și sprijinul acordat de Administrațiile Publice din România partenerilor din Republica Moldova, inclusiv programelor culturale comune.

Echipa de implementare, formată din jurnaliști cu experiență din România, a adus în proiect expertiză în reflectarea activităților instituțiilor precum Ministerul Economiei, Agriculturii, Agenția Invest Moldova, Ministerul Turismului, al Dezvoltării, Transporturilor, Zonelor Economice de Liber Schimb, Parcurilor Industriale și Agențiilor de Dezvoltare Regională.

Proiectul contribuie în mod semnificativ la conștientizarea importanței menținerii unei colaborări strânse între România și Republica Moldova, scopul final fiind creșterea gradului de informare al cetățenilor ambelor țări, în special în ceea ce privește procesul de integrare europeană al Republicii Moldova și sprijinul activ acordat de România.

Cu obiective specifice bine definite, proiectul Moldova Invest se concentrează asupra consolidării cooperării între primarii din România și Republica Moldova în proiecte finanțate din fonduri europene, sprijinirii și prezentării activităților comunelor și rezultatelor Agențiilor de Dezvoltare Regională de pe ambele maluri ale Prutului, precum și prezentării programelor și activităților administrațiilor centrale ale celor două state. Totodată, a fost evidențiată contribuția activă a companiilor din Republica Moldova care activează în România.

Cele mai recente trei ediții ale revistei Moldova Invest și-au propus să adauge prezentarea evenimentelor economice organizate de Agenția de Stat, Invest Moldova, ministerele cu adresabilitate economică și asociațiile de profil.

Proiectul s-a materializat în trei ediții (primăvară, vară, toamnă) în cursul anului 2023. Astfel, au fost distribuite 2000 de exemplare pe ediție în Republica Moldova, totalizând 6000 de exemplare pentru întreg anul.

Edițiile de primăvară, vară și toamnă au fost lansate, respectiv, în aprilie, iulie și octombrie.

Distribuția revistelor în Republica Moldova s-a realizat în baza unor contracte de donație cu instituții guvernamentale, primării, instituții medicale, de învățământ, organizații non-guvernamentale, industria ospitalității, asociații profesionale și companii.

Revista Moldova Invest privește cu încredere către viitor, având ca obiectiv continuarea și dezvoltarea direcțiilor abordate în edițiile anterioare, cu sprijinul DRRM și al Uniunii Europene.

Potrivit lui Ion Stefanovici, Directorul editorial al revistei economice Moldova Invest din România, revista Economică Moldova Invest prezintă investițiile din sectorul public și mediul privat din România dar, prin intermediul unui proiect desfășurat împreună cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova reflectă și realități economice din Republica Moldova.

„2023 a fost primul an de activitate pentru Moldova Invest în Republica Moldova. În acest debut de activitate, Moldova Invest a colaborat în principal cu Asociația Investitorilor Români în Republica Moldova, Invest Moldova (Agenția de Investiții a Republicii Moldova), Camera de Comerț a Republicii Moldova, Ambasada Republicii Moldova la București, TRACOM, EBA, administrația publică locală, Universitatea de Medicină de la Chișinau, arcul guvernamental și mediul diplomatic.

Printre partenererii de discutie s-au aflat: Andrei Spînu din poziția de Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea – Ministrul Agriculturii administrațiile de la Florești, Soroca, Cahul, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Glodeni sau Leova, Răzeni, conducerea SMURD de la Chișinău și Iași care au prezentat evoluția acestui proiect transfrontalier, am prezentat raporturile de colaborare dintre ADR Nord Est din România și ADR Nord din Rep Moldova, Ambasadorul Indiei la București care reprezintă și Republica Moldova, a fost refectată activitatea și raporturile de activitate ale Asociației Siret – Prut – Nistru.

Am realizat și o radiografie a mediul de afaceri împreună cu conducerea Parcului Industrial TRACOM din Chișinău reflectând proiectele actuale și strategia de viitor a acestui parc industrial care ar putea fi corelată cu cea a Parcului Industrial Miroslava din Iași.  Împreună cu ATIC, Asociația care activează în domeniul informațiilor și comunicațiilor am explorat proiectele privind transformarea digitală a Republicii Moldova.

Programele de tineret au fost de asemenea reflectate. Un exemplu în acest sens în constituie inițiativa IDEP (Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor) în cadrul programului european Discover EU. 

Împreună cu Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) am evaluat programele complexe pe care Republica Moldova le are în implementare în vederea susțienerii industriei turismului.

În luna mai a acestui an, Moldova Invest a organizat la Iași Forumul Economic Regional Moldova care a reunit reprezentanții admnistrației publice locale de pe ambele maluri ale Prutului.

În această ediție de toamnă câteva subiecte centrale sunt dedicate consolidării relațiilor culturale dintre țările noastre – un interviu în oglindă realizat cu Ministrul Culturii de la Bucuresti și Chisinau.

Un interviu foarte interesant a fost realizat și cu Ambasadorul Arabiei Saudite în România și Republica Moldova. În sfera educației am acordat o atenție sporită formatului de colaborare dintre Universitățile de Medicină de la Chișinău și Iași.

Două dintre cele mai mari nume în producerea vinului din Republica Moldova nu mai au nevoie de promovare și ne referim desigur la Cricova și Purcari. Însă, despre minunatele vinuri de la Mileștii Mici în România nu se cunosc prea multe detalii. De aceea, am realizat împreună o prezentare a gamei de vinuri de la Mileștii Mici.

Am subliniat încă o data rolul deosebit de important al ADR-urilor ca principal vector de implementare și control a finanțărilor europene printr-un dialog constructive cu Directorul ADR Centru, Pavel TROFIN.

Nu în ultimul rând am realizat o evaluare a mediului economic din Republica Moldova împreună cu Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei, Sergiu Harea.

În luna mai a acestui an, Moldova Invest a organizat la Iași, primul Forum Economic Regional al Moldovei. ”, a menționat Ion Ștefanovici, Directorul editorial al revistei economice Moldova Invest.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.