Situația curentă din economie și anume inflația care a atins un nivel record de 27 % în luna aprilie curent a fost unul dintre subiectele discuției cu Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, la emisiunea „Rezoomat” de la RliveTV și realitatea.md.

Cum apreciază datele raportului prezentat astăzi de către BNM precum că inflația în aprilie curent a fost de 27 % în raport cu luna aprilie a anului trecut, Dumitru Alaiba a răspuns că este vorba despre o inflație globală.

„Da, este într-adevăr o perioadă foarte complicată, aceasta e trista realitate, când sunt lucruri pe care nu le putem schimba și nu le putem influența. Pentru prima dată în viață sunt martorul la așa fenomen ca inflație globală. Inflația e peste tot nu e doar la noi. Aceasta este absolut adevărat și noi nu putem combate chestia dată, dar în același timp sunt lucruri pe care le putem influența și este important ca instituțiile să funcționeze și să facă tot ce pot, tot ce le stă în puteri ca să ușureze această povară.”

Cum explică faptul că Rusia lovită de sancțiuni are inflație de 16 %, iar Ucraina fiind implicată în război inflația e de 15 %, parlamentarul a declarat că anume pentru aceasta a și invitat conducerea BNM la audieri în comisie, apoi în parlament, ca să înțelegem ce se întâmplă.

„Da, inflație este peste tot, dar nu peste tot este inflație de aproape 30 la sută. Deci sunt lucruri pe care noi le putem influența și avem în acest sens BNM, care evident are această responsabilitate și din acest motiv, ca să înțelegem ce se întâmplă, mai ales să înțeleagă oamenii și societatea, am invitat BNM la audieri, primele vor avea loc miercuri, săptămâna viitoare, în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, după care vom cere conducerii BNM să vină cu un raport și în Plenul Parlamentului.”

Totodată, în opinia șefului comisiei parlamentare această inflație s-ar datora în parte faptului că suntem vulnerabili la șocurile externe și a enumerat trei factori care au alimentat situația curentă în economie.

„În primul rând, țara noastră este mai vulnerabilă la șocurile externe. Este o economie mică nediversificată, dependentă de fluxuri externe, noi avem o balanță externă negativă ceea ce înseamnă că noi mai mult importăm decât exportăm și astfel suntem mai vulnerabili decât alte țări la șocuri externe. Inflația, anume în perioada dată, este alimentată la general de trei mari factori: este inflația generată de scumpirea energiei, a carburanților (gaze naturale, benzină, motorină), ceea ce vine din exterior și aceasta noi nu putem schimba; este inflația importată, formată în baza costului importurilor care vin la noi în țară, iarăși aceste prețuri noi nu le putem schimba; și este consumul intern, asupra căruia noi putem acționa și acesta este al treilea factor care alimentează această inflație și de acesta este responsabilă BNM care are și pârghii și datoria să acționeze.”

Dacă ar putea guvernarea, în cazul dat al inflației sporite, să destituie conducerea BNM, Dumitru Alaiba a răspuns că nu acesta este scopul urmărit.

„Referitor la demisie sau nu a conducerii BNM, nu există la moment răspuns, fiindcă nu s-au consumat audierile în cadrul comisiei parlamentare și în cadrul ședinței plenare a parlamentului. Nu cred că trebuie să insistăm pe acest aspect pentru că rolul nostru și așteptarea noastră nu sunt reglările de conturi, noi vrem pur și simplu să atingem un rezultat, să vedem că instituțiile care au sarcina să protejeze oamenii, interesele și veniturile, își îndeplinesc obligațiile.”

Reamintim că astăzi conducerea BNM a prezentat publicului, într-o conferință de presă, un raport potrivit căruia inflația în Republica Moldova se va menține la un nivel înalt până la finele acestui an, dar cea mai mare creștere, de până la 27,3%, se așteaptă în trimestrul trei, după care va avea o traiectorie descendentă. Este primul raport al BNM de după începutul războiului în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Dumitru Alaiba #economie #factori #inflatie #parlament #raport #șocuri externe

Guvernul bulgar va declara data de 11 noiembrie zi de doliu naţional pentru cele 12 persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere în lanţ petrecute marţi pe autostrada Trakia, a anunţat prim-ministrul Rumen Radev, în timp ce autorităţile au raportat 51 de răniţi şi peste 70 de autoturisme şi camioane implicate în aceste caramboluri, relatează Novinite.com.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se afla marţi în vizită în Bulgaria, a declarat că îşi va scurta vizita. „Aş dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe şi să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a spus Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu premierul Rumen Radev, transmite News.ro.

Acesta din urmă a descris accidentul ca fiind o „tragedie” şi a afirmat că a mobilizat aeronave pentru evacuarea răniţilor şi că intenţionează să viziteze locul accidentului, unde, iniţial, oamenii au rămas blocaţi în vehiculele lor.

Accidentul a avut loc pe autostrada A1, în apropierea oraşului Iambol (estul Bulgariei), în condiţii de ceaţă densă. Autostrada, numită şi Trakia, leagă capitala Sofia de oraşul Burgas din estul ţării.

Poliţia, pompierii şi echipajele de ambulanţă s-au deplasat de urgenţă la locul accidentului. Imaginile difuzate de mass-media locale arătau maşini şi camioane îngrămădite pe toate cele şase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieşite de pe carosabil.

Într-o conferinţă de presă organizată la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceaţa a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz şi un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Prima coliziune a avut loc pe sensul de circulaţie spre Burgas, după ce un camion a blocat calea unui autobuz de pasageri. Ulterior, a fost implicat un alt camion care transporta cereale, urmat de un autoturism care a lovit din spate camionul respectiv. Toate victimele se deplasau în direcţia Burgas.

La scurt timp după aceea, a avut loc o a doua coliziune în lanţ pe sensul opus, în direcţia Sofia. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a sugerat că încetinirea traficului, pe măsură ce şoferii încercau să vadă ce se întâmplă pe cealaltă parte a autostrăzii, ar fi putut contribui la producerea celui de-al doilea accident. O altă declaraţie a Ministerului de Interne a precizat că anchetatorii consideră că unii şoferi ar fi putut fi distraşi de primul accident.

Unsprezece persoane au murit la faţa locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul sănătăţii, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite, între care un român, au fost transportate la spital.

Premierul Radev a descris dezastrul de lângă Zimniţa drept „o zi neagră pentru întreaga Bulgarie” şi a declarat că va vizita spitalele din Burgas, Sliven şi Iambol împreună cu ministrul sănătăţii, Katia Ivkova. El şi-a exprimat condoleanţele faţă de familiile şi prietenii celor decedaţi şi a mulţumit echipelor de intervenţie şi cetăţenilor care au acordat ajutor la faţa locului, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de dificile şi a vizibilităţii foarte reduse.

El a precizat că autorităţile au luat toate măsurile necesare pentru transportul răniţilor şi acordarea de îngrijiri medicale.

A fost organizat un pod aerian, cu un avion al guvernului la Aeroportul din Burgas şi două avioane militare de transport de tip Spartan staţionate la Baza Aeriană Bezmer, gata de intervenţie în caz de nevoie.

Ministrul sănătăţii, Katia Ivkova, a declarat că 51 de pacienţi au fost transportaţi la spitale din cele trei oraşe: 33 în Sliven, 11 în Iambol şi şapte în Burgas. Treisprezece dintre aceştia au suferit leziuni grave. Un pacient cu traumatisme multiple era supus unei intervenţii chirurgicale majore la un spital din Burgas, dar medicii considerau că şansele sale de supravieţuire erau bune.

Ivkova a precizat că spitalele din oraşele afectate nu au solicitat transferul niciunui pacient la Sofia, deşi unităţile medicale din capitală fuseseră puse în stare de alertă. Spitalele din Plovdiv, Stara Zagora şi Haskovo erau, de asemenea, pregătite să primească răniţi.