Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării afirmă că pentru a crește profitabilitatea Aeroportului autoritățile își propun creșterea competențelor administrației acestei instituții. Dumitru Alaiba menționează că infrastructura aeroportuară poate fi modernizată prin împrumuturi sau alte forme de finanțări, notează ipn.md.

„Deputații din Parlament au luat această decizie, decizia a fost consultată cu Guvernul. Este decizia noastră comună de a menține Aeroportul în proprietatea statului. Este unicul activ de acest gen în Republica Moldova, este un obiectiv strategic, de aceea trebuie să ne concentrăm pe gestionarea lui eficientă. Eu totuși rămân de părerea că unui stat îi este mai greu să administreze o afacere privată, dar asta nu este o regulă unică. Atunci când reușești să institui o administrație profesionistă, competentă, totul este posibil. Statul, până la urmă, este doar un acționar”, a spus Dumitru Alaiba.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dumitru Alaiba spune că Aeroportul poate fi modernizat și dezvoltat prin creșterea competențelor administrației. De asemenea, resursele financiare necesare pot fi identificate din împrumuturi.

„Profesionalizând administrația, totul este posibil. Resursele pot fi identificate, fie din împrumuturi, fie din altfel de finanțări, fie pe bursa de valori, pe piața de capital. Asta tot este o soluție. Pe cazul Aeroportului s-a decis că el nu va fi privatizat. Aici mergem pe profesionalizare. Creștem nivelul de competențe”, a mai spus ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

#Aeroport #Dumitru Alaiba #finanțări

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.