Kosovo și Serbia au ajuns la un acord pentru implementarea unei înțelegeri susținute de UE pentru a-și normaliza relațiile, a declarat sâmbătă noapte, 18 martie curent, șeful diplomației UE, Josep Borrell, deși cei doi lideri din Balcani au spus că rămân unele disensiuni, transmite Reuters.

Kosovo și Serbia se află în negocieri susținute de UE timp de aproape 10 ani, de când Kosovo și-a declarat independența în 2008, la aproape un deceniu după ce războiul a încheiat regimul sârb. Însă Serbia încă vede Kosovo ca o provincie separatistă iar tensiunile care mai izbucnesc între vecinii balcanici au produs temeri privind o reîntoarcere a conflictului.

Acordul de sâmbătă vine după 12 ore de discuții între premierul kosovar Albin Kurti, președintele sârb Aleksandar Vucic și oficialii UE în privința implementării acordului, cu care ambele părți au agreat luna trecută în Bruxelles.

În Macedonia de Nord, la Ohrid, cei doi lideri au avut întâlniri separate cu şeful diplomaţiei europene Josep Borrell înaintea unei sesiuni în trei. În pofida consimţământului verbal cu privire la acord, Kurti şi Vucic au rămas fermi pe poziţiile lor, fără niciun indiciu că ar fi dispuşi să facă compromisuri în chestiuni cheie.

Preşedintele sârb Vucic a spus că Serbia nu va accepta niciodată independenţa Kosovo, în timp ce Kurti a spus că nu va fi de acord cu o propunere privind crearea unei asociaţii a municipalităţilor sârbe din Kosovo, care ar oferi mai multă autonomie municipalităţilor cu majoritate sârbă.

Mii de sârbi au protestat vineri la Belgrad împotriva planului UE, pe care îl consideră o recunoaştere de facto a independenţei Kosovo.

Belgrad şi Priştina trebuie să îmbunătăţească relaţiile bilaterale pentru ca ambele să îşi atingă obiectivul strategic de aderare la UE. NATO a bombardat Serbia în 1999 ca răspuns la expulzarea majorităţii albaneze din Kosovo de către forţele sârbe, după care Belgradul a pierdut controlul asupra provinciei din sudul ţării.

#Kosovo #Serbia

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.