Ilan Șor riscă să rămână fără peste 10 milioane de lei. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat că averea a fost obținută nejustificat de ex-parlamentar, vizând inclusiv perioada când acesta deținea mandatul. Funcționarii s-au sesizat din oficiu încă în anul 2020, conform actului de constatare emis.

Mai exact, este vorba despre perioada controlului este 2015-2022. Averea care nu poate fi justificată și reprezintă diferență substanțială față de venituri aparține atât lui Șor, cât și apropiaților săi

„A fost identificată o diferență substanțială între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de către acesta și membrii familiei sale în mărime totală de peste 4.381.084 de lei, și caracterul nejusțificat al deținerii acestei averi pentru perioada 01.08.2016-02.11.2022.

De asemenea s-a constatat o diferență vădită pentru perioada 06.07.2015-31.12.2015 în mărime de 6.449.706 de lei între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către persoana vizată și membrii familiei sale”, se arată în anunțul ANI.

Politicianului i-au fost expediate scrisori, în care este rugat să își exprime punctul de vedere și să explice de unde provin banii, precizează inspectorii de integritate. Conform lor, responsabilii de la Poșta Moldovei le-au restituit cu mențiunea „nereclamat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Responsabilii vor transmite cauza în instanță și vor cere confiscarea averii nejustificate. Pe lângă faptul că riscă să rămână fără cele peste 10 milioane de lei, Ilan Șor poate fi decăzut de dreptul de a exercita atribuții demnitate publică, inclusiv de a deține mandat de deputat și primar, pe o perioadă de 3 ani, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa anumite funcții.

Amintim că Ilan Șor nu se află în Republica Moldova încă din anul 2019, atunci când Partidul Democrat a plecat de la putere. Inițial, politicianul acuzat de participare la frauda bancară și condamnat în lipsa sa în Republica Moldova s-a aflat în Israel, iar după ce tensiunile militare în regiune au devenit mai puternice a plecat în Federația Rusă, unde a organizat mai multe reuniuni ale partidelor pe care le controlează din umbră.

#act de constatare #ANI #avere nejustificata #confiscare #Ilan Șor

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.