Într-o vizită la Horești, Adrian Dupu a discutat cu peste 500 de cetățeni, printre care președinți de raioane și primari din Ialoveni, Nisporeni, Călărași, Hîncești, Strășeni, Anenii Noi și suburbiile Chișinăului, despre prioritățile pe care le are, dacă devine senator. Totodată, politicianul român a vorbit despre planurile lui Nicolae Ciucă și a Partidului Național liberal, cu referire la basarabeni.

Dupu a promis că va continua să promoveze proiectele destinate autorităților locale din stânga Prutului. De asemenea, el a oferit asigurări că va avea grijă ca fiecare cetățean din Republica Moldova să vadă și să simtă ajutorul pe care România îl oferă.

„M-am bucurat să avem alături de noi președinți de raioane și primari din Împreună cu colegii din conducerea PNL Republica Moldova, Anatolie Dimitriu, Alexandru Barbaroșie, Victoria Butuc – Guranda și Ion Alexa, am prezentat prioritățile președintelui Nicolae Ciucă și ale PNL pentru Republica Moldova și pentru românii din afara granițelor”, a precizat Dupu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adrian Dupu este candidat la funcția de senator din partea Partidului Național Liberal pentru diaspora. Politicianul este primul în lista PNL pe circumscripția din afara granițelor României

Alegerile parlamentare se vor desfășura în România în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie. În Republica Moldova vor fi deschise 59 de secții de vot: 17 la nord, 34 la centru și 8 la sud.

CMF: 11240002

#Adrian Dupu #alegeri #PNL #Romania #senator

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.