Rețeaua rusă de dezinformare a lansat, pentru prima dată după alegerile pierdute, o campanie de amploare îndreptată împotriva Republicii Moldova. Analiștii Disinfo.md au identificat elemente care indică pregătirea unei operațiuni informaționale de amploare. Acestea ar avea drept obiectiv amplificarea stării de anxietate în rândul populației, subminarea încrederii în instituțiile statului și prezentarea Moldovei drept un actor „nesigur” în regiune.

Potrivit sursei citate, nu este vorba despre apariția unor fapte sau dovezi noi, ci despre relansarea unor afirmații mai vechi, apărute anterior pe diverse platforme internaționale și în mediul mediatic, care sunt readuse în actualitate și prezentate drept date recente și urgente.

Narațiunea promovată susține că Republica Moldova ar fi un presupus hub sau coridor de tranzit pentru armament occidental deturnat din Ucraina, utilizând infrastructura sa de transport.

Sincronizare în loc de coincidență

Un element-cheie al actualei activități îl reprezintă sincronizarea strictă în timp a publicațiilor. Aceleași teze au apărut aproape simultan pe rețele de canale Telegram orientate către audiențe diferite: românofone, rusofone și regionale.

O asemenea coordonare nu este caracteristică unei distribuiri organice a informației și indică un management centralizat al agendei. Este utilizată o schemă tipică pentru astfel de operațiuni: mai întâi narațiunea este lansată prin platforme cu audiență externă sau regională, după care este rapid multiplicată în interiorul țării.

Acuzații vechi, ambalate ca noi

Din punct de vedere al conținutului, campania nu aduce elemente substanțial noi. La baza ei stau acuzații mai vechi privind presupusa pierdere a controlului asupra infrastructurii, riscurile de tranzit și existența unor „zone gri” de securitate. Rețeaua de dezinformare le prezintă drept afirmații „evidente, care nu necesită dovezi”. În spatele acestor mesaje se află Iulia Jdanova, diplomat rus la OSCE, care la nivel european promovează narațiuni alarmiste, inclusiv afirmații potrivit cărora UE ar putea „provoca un nou război”.

Sursa citată scrie că, Jdanova nu furnizează fapte verificabile, ci detalii pseudo-tehnice care sunt ulterior preluate de propaganda de stat rusă și de rețelele de dezinformare. În cazul Republicii Moldova, acestea sunt utilizate nu pentru a demonstra o acuzație concretă, ci pentru a crea o percepție difuză că Moldova ar fi „nesigură și lipsită de fiabilitate” ca partener regional.

Într-un context mai larg, Kremlinul urmărește delegitimarea cooperării Republicii Moldova cu UE, Ucraina și România, deplasând accentul dezbaterii publice de la reforme și dezvoltare către frică și amenințări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Este relevant faptul că falsul a apărut inițial pe site-ul RIA Novosti, după care a fost preluat de platformele rețelei „Pravda”. Ulterior, conținutul a fost distribuit pe platforma X (Twitter), unde a fost amplificat rapid de conturi false. Abia după această etapă narațiunea a ajuns în canale Telegram din Republica Moldova asociate rețelei ruse de dezinformare și influență, precum Sputnik, „Mașina de tocat (Myasorubka)”, „Gagauzskaia Respublika” și altele.

#alegeri #Moldova #retea de dezinformare #Rusia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.