Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

După alegeri, rețeaua rusă de dezinformare a lansat o ofensivă informațională împotriva Moldovei

30 Ian. 2026, 10:28
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
30 Ian. 2026, 10:28 // Societate //  Realitatea.md

Rețeaua rusă de dezinformare a lansat, pentru prima dată după alegerile pierdute, o campanie de amploare îndreptată împotriva Republicii Moldova. Analiștii Disinfo.md au identificat elemente care indică pregătirea unei operațiuni informaționale de amploare. Acestea ar avea drept obiectiv amplificarea stării de anxietate în rândul populației, subminarea încrederii în instituțiile statului și prezentarea Moldovei drept un actor „nesigur” în regiune.

Potrivit sursei citate, nu este vorba despre apariția unor fapte sau dovezi noi, ci despre relansarea unor afirmații mai vechi, apărute anterior pe diverse platforme internaționale și în mediul mediatic, care sunt readuse în actualitate și prezentate drept date recente și urgente.

Narațiunea promovată susține că Republica Moldova ar fi un presupus hub sau coridor de tranzit pentru armament occidental deturnat din Ucraina, utilizând infrastructura sa de transport.

Sincronizare în loc de coincidență

Un element-cheie al actualei activități îl reprezintă sincronizarea strictă în timp a publicațiilor. Aceleași teze au apărut aproape simultan pe rețele de canale Telegram orientate către audiențe diferite: românofone, rusofone și regionale.

O asemenea coordonare nu este caracteristică unei distribuiri organice a informației și indică un management centralizat al agendei. Este utilizată o schemă tipică pentru astfel de operațiuni: mai întâi narațiunea este lansată prin platforme cu audiență externă sau regională, după care este rapid multiplicată în interiorul țării.

Acuzații vechi, ambalate ca noi

Din punct de vedere al conținutului, campania nu aduce elemente substanțial noi. La baza ei stau acuzații mai vechi privind presupusa pierdere a controlului asupra infrastructurii, riscurile de tranzit și existența unor „zone gri” de securitate. Rețeaua de dezinformare le prezintă drept afirmații „evidente, care nu necesită dovezi”. În spatele acestor mesaje se află Iulia Jdanova, diplomat rus la OSCE, care la nivel european promovează narațiuni alarmiste, inclusiv afirmații potrivit cărora UE ar putea „provoca un nou război”.

Sursa citată scrie că, Jdanova nu furnizează fapte verificabile, ci detalii pseudo-tehnice care sunt ulterior preluate de propaganda de stat rusă și de rețelele de dezinformare. În cazul Republicii Moldova, acestea sunt utilizate nu pentru a demonstra o acuzație concretă, ci pentru a crea o percepție difuză că Moldova ar fi „nesigură și lipsită de fiabilitate” ca partener regional.

Într-un context mai larg, Kremlinul urmărește delegitimarea cooperării Republicii Moldova cu UE, Ucraina și România, deplasând accentul dezbaterii publice de la reforme și dezvoltare către frică și amenințări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Este relevant faptul că falsul a apărut inițial pe site-ul RIA Novosti, după care a fost preluat de platformele rețelei „Pravda”. Ulterior, conținutul a fost distribuit pe platforma X (Twitter), unde a fost amplificat rapid de conturi false. Abia după această etapă narațiunea a ajuns în canale Telegram din Republica Moldova asociate rețelei ruse de dezinformare și influență, precum Sputnik, „Mașina de tocat (Myasorubka)”, „Gagauzskaia Respublika” și altele.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.