Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

După ce a insistat că Moldova vrea război, Krasnoselski spune că o crede pe Sandu: Există nuanțe, dar asta e altceva

06 Mai 2026, 19:48
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
06 Mai 2026, 19:48 // Politica //  Realitatea.md

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, susține că are încredere în autoritățile de la Chișinău și în președinta Maia Sandu atunci când spun că nu își doresc o soluționare militară a diferendului transnistrean. Declarațiile au fost făcute pe 5 mai, pe fundalul afirmațiilor tot mai frecvente ale oficialilor ruși despre o presupusă amenințare venită din partea Chișinăului, transmite newsmaker.md

„Totuși, eu cred în luciditate și bun-simț. Oricât de complicate ar fi relațiile noastre, eu totuși cred în politicienii moldoveni. Cred că spun adevărul și că sunt împotriva soluționării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanțe – și înarmarea Moldovei, și unitățile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna președintă când spune că nu dorește să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Și le mulțumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat Krasnoselski.

Totodată, liderul nerecunoscut de la Tiraspol a admis că situația s-ar putea schimba.

„Astăzi poziția politicienilor este aceasta, însă există și alte voci care își provoacă conducerea politică, împingând-o spre anumite scenarii”, a adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 21 aprilie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a acuzat autoritățile de la Chișinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat atunci că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-și proteja cetățenii din regiunea transnistreană.

Ulterior, ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a reluat mesajul și a declarat că Rusia va apăra cetățenii ruși din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”, în cazul unei soluționări a conflictului pe cale militară.

Biroul politici de reintegrare a respins atunci declarațiile, într-un comentariu pentru NewsMaker. Instituția a amintit că prezența GOTR pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și contravine angajamentelor internaționale asumate de Federația Rusă, inclusiv la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea trupelor și evacuarea munițiilor de la Cobasna.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe a calificat afirmațiile lui Șoigu drept „provocatoare, inacceptabile și regretabile”.

 

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.