Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, susține că are încredere în autoritățile de la Chișinău și în președinta Maia Sandu atunci când spun că nu își doresc o soluționare militară a diferendului transnistrean. Declarațiile au fost făcute pe 5 mai, pe fundalul afirmațiilor tot mai frecvente ale oficialilor ruși despre o presupusă amenințare venită din partea Chișinăului, transmite newsmaker.md

„Totuși, eu cred în luciditate și bun-simț. Oricât de complicate ar fi relațiile noastre, eu totuși cred în politicienii moldoveni. Cred că spun adevărul și că sunt împotriva soluționării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanțe – și înarmarea Moldovei, și unitățile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna președintă când spune că nu dorește să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Și le mulțumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat Krasnoselski.

Totodată, liderul nerecunoscut de la Tiraspol a admis că situația s-ar putea schimba.

„Astăzi poziția politicienilor este aceasta, însă există și alte voci care își provoacă conducerea politică, împingând-o spre anumite scenarii”, a adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 21 aprilie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a acuzat autoritățile de la Chișinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat atunci că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-și proteja cetățenii din regiunea transnistreană.

Ulterior, ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a reluat mesajul și a declarat că Rusia va apăra cetățenii ruși din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”, în cazul unei soluționări a conflictului pe cale militară.

Biroul politici de reintegrare a respins atunci declarațiile, într-un comentariu pentru NewsMaker. Instituția a amintit că prezența GOTR pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și contravine angajamentelor internaționale asumate de Federația Rusă, inclusiv la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea trupelor și evacuarea munițiilor de la Cobasna.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe a calificat afirmațiile lui Șoigu drept „provocatoare, inacceptabile și regretabile”.

#Krasnoselski #Maia Sandu #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.