Asociația Stomatologilor din Republica Moldova (ASRM) susține revizuirea regulilor privind autorizarea și funcționarea cabinetelor și clinicilor stomatologice și spune că este gata să colaboreze cu Ministerul Sănătății pentru modificarea acestora. Reprezentanții asociației consideră că cerințele trebuie să fie clare, previzibile și proporționale cu riscurile reale, fără a reduce standardele privind siguranța pacienților și calitatea actului medical.

Stomatologii atrag atenția că regulile pentru un cabinet sau o clinică nu pot fi stabilite după aceleași criterii ca pentru un spital, deoarece activitatea, riscurile și infrastructura sunt diferite. În acest sens, ASRM consideră că „principiul proporționalității” trebuie să stea la baza viitoarelor reglementări.

De asemenea, Asociația spune că medicii și instituțiile stomatologice au semnalat mai multe dificultăți în aplicarea normelor actuale și se declară gata să centralizeze propunerile profesioniștilor și să le prezinte autorităților.

„Considerăm că, cerințele aplicabile unui cabinet stomatologic, unei clinici stomatologice și unei instituții spitalicești nu pot fi stabilite în mod mecanic și uniform atunci când natura serviciilor, riscurile și infrastructura acestora sunt diferite. Principiul proporționalității trebuie să constituie unul dintre criteriile esențiale ale viitoarei reglementări”, se arată în comunicatul de presă emis de ASRM miercuri, 26 august.

Reacția vine după ce premierul Vasile Tofan a criticat cerințele pe care trebuie să le îndeplinească antreprenorii care vor să deschidă o clinică stomatologică. Premierul a spus că a rămas „șocat” de unele dintre prevederi și i-a cerut ministrului Sănătății, Alexandru Gasnaș, să revizuiască regulamentul.

Tofan a declarat că regulamentul pentru autorizarea clinicilor stomatologice are 35 de pagini și conține cerințe care, în opinia sa, sunt potrivite mai degrabă pentru un spital mare decât pentru o clinică mică.

Printre exemplele oferite de premier se numără obligativitatea existenței unui lift și a unei surse alternative de energie, accesul la un preot sau la reprezentanții altor culte, anumite norme privind lățimea ușilor, precum și angajarea unui medic dietetician și a unor asistente dieteticienе.

Tofan a mai vorbit despre cerințe privind spălătoria, păstrarea probelor de mâncare în frigider timp de cel puțin trei zile, alimentarea pacienților de cel puțin patru ori pe zi și afișarea zilnică a meniului. Regulamentul ar include și prevederi privind relația cu publicul și mass-media, inclusiv desemnarea unui purtător de cuvânt și utilizarea faxului.

Premierul a menționat și prevederi referitoare la proceduri în caz de deces și necropsie, precum și la posibilitatea de a asigura întreruperea voluntară a sarcinii.

„Nu putem sufoca antreprenorii prin asemenea cerințe. Acest regulament este conceput pentru un spital mare, nu pentru cabinete stomatologice mici, în care lucrează două persoane”, a declarat Tofan.

Premierul a mai spus că probleme similare există și în alte domenii și că autoritățile vor să reducă birocrația și să elimine cerințele pe care le consideră excesive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Asociația stomatologilor #cabinete #reacție #reguli #Vasile Tofan

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.