Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu replică către primarul Capitalei, Ion Ceban, care a declarat dis-de-dimineață că „nu cunoaște ce are de gând Guvernul să întreprindă, pentru a diminua problema crizei energetice”

Spînu a „enumerat pe degete” ce a întreprins până în prezent Executivul referitor la ajutorarea cetățenilor, afirmând că „este îngrijorat că acest om (n.r. Ion Ceban) gestionează un oraș”.

„Ion Ceban declară că nu cunoaște și nu înțelege nimic. El acuză Guvernul și știe atât de puține despre pregătirile de iarnă, încât mă îngrijorez că acest om gestionează un oraș. Poate nici nu înțelege că războiul din țara vecină aduce consecințe devastatoare, inclusiv o iarnă grea. Dragi cetățeni, sunt sigur că voi înțelegeți mult mai bine situația. Scopul principal al Guvernului este să ajutăm cât mai mult cetățenii și să trecem cât mai ușor de iarnă”, se arată în mesajul lui Spînu.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale enumeră următoarele măsuri aprobate:

Am aprobat 27 de măsuri care să fie puse în aplicare în funcție de 3 scenarii – dacă furnizarea gazului este limitată la 35%, 50% și 100%.
Vom încerca cu toții să economisim 15% din consum, așa cum o fac toate țările din Europa.
Vom oferi, ca și anul trecut, ajutor la plata facturilor pentru cetățeni.
Vom cumpăra mai mult cărbune, vom asigura cetățenii cu lemn pentru foc. Prețul la lemn va rămâne același ca anul trecut, datorită subvențiilor Guvernului către Moldsilva.
Am făcut stocuri de gaze naturale, pe care le vom folosi în caz de necesitate.
Comisia guvernamentală care va gestiona planul de măsuri este creată și lucrează.
Termoelectrica va trece la combustibil alternativ (păcură) şi vom utiliza unde e posibil cărbune și lemne, vom reconecta cazanele pe biomasă în cadrul instituțiilor publice.

Totodată, Andrei Spînu menționează că, toate aceste acțiuni „au fost planificate din timp pentru că va fi o iarnă grea, iar ar când vin timpuri complicate, trebuie să te pregătești, nu să te vaieți”.

„Guvernul se pregătește, chiar dacă Ion Ceban nu știe și se vaietă. Suntem o țară de gospodari. Ne pregătim. Cu seriozitate. Și vom răzbate împreună”, conchide Spînu.

Precizăm că, nu este pentru prima dată când Ceban critică guvernarea, iar Andrei Spînu îi răspunde cu aceeași monedă. Se vehiculează că, anume Andrei Spînu va fi candidatul PAS la funcția de primar al municipiului Chișinău în 2023 când vor avea loc alegeri locale. Oficial, în interiorul formațiunii PAS se discută asupra trei candidaturi: Lilian Carp, Andrei Spînu și Vladimir Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Spinu #criza energetică #Ion Ceban

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.