Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, unde a fost asigurată că Guvernul va continua implementarea reformelor și va menține ritmul accelerat al procesului de aderare la UE.

Totodată, oficialii au vorbit despre etapele următoare ale procesului de aderare, implementarea Agendei de reforme și a Planului de creștere pentru Republica Moldova, precum și despre consolidarea cooperării cu instituțiile europene.

Vasile Tofan a subliniat progresele importante înregistrate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană, inclusiv deschiderea Clusterului 1 – „Valori fundamentale” și a Clusterului 6 – „Relații externe”. Aceste rezultate reflectă reformele realizate, capacitatea instituțională consolidată și angajamentul ferm al autorităților de a avansa pe calea europeană.

Totodată, premierul a menționat că țara noastră este pregătită să deschidă toate celelalte clustere de negociere și să avanseze rapid și substanțial în procesul de aderare.

„Republica Moldova a demonstrat că poate livra reforme și rezultate. Suntem pregătiți să deschidem toate clusterele rămase și să continuăm negocierile într-un ritm ambițios. Ne dorim să aducem rezultate concrete pentru cetățeni și mediul de afaceri – mai multe investiții, infrastructură modernă și locuri de muncă mai bine plătite”, a menționat Tofan.

La rândul său, ambasadoarea Iwona Piórko a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru implementarea reformelor. Părțile au subliniat importanța menținerii unui dialog direct și a unei coordonări strânse pentru avansarea negocierilor și realizarea obiectivelor stabilite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Vasile Tofan s-a întâlnit cu Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, cu care a discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, cooperarea în domeniile economic, umanitar și al infrastructurii.

Premierul Tofan s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei: Au discutat despre cooperare economică și infrastructură

#Ambasadoarea UE #întrevedere #Vasile Tofan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.