După mai bine de 2 ani de război, atitudinea polonezilor față de refugiații ucraineni s-a schimbat spre negativ

După mai bine de doi ani de război, atitudinea polonezilor față de refugiații ucraineni s-a schimbat spre negativ în aproape toate aspectele măsurate, cu excepția acceptării copiilor ucraineni în școli, potrivit unui sondaj al Universității din Varșovia și al Universității de Științe Economice și Umaniste din Varșovia, publicat de Rzeczpospolita pe 18 iunie.

Aproximativ 4,2 milioane de refugiați ucraineni locuiesc în UE sub statut de protecție temporară, dintre care aproape 1 milion în Polonia.

Polonezii i-au primit bine pe ucraineni după izbucnirea războiului, iar Varșovia a extins recent șederea legală a acestora în țară, împreună cu diverse programe de sprijin.

Potrivit sondajului, beneficiile sociale pentru refugiații ucraineni au fost întotdeauna cel mai problematic aspect, deoarece marea majoritate a polonezilor (95%) consideră că acestea ar trebui reduse.

Doar 17% dintre polonezi ar accepta refugiați ucraineni cu posibilitatea unei așezări pe termen lung, în scădere de la 37% în urmă cu mai bine de un an. Aproximativ 61% dintre respondenți doresc ca ucrainenii să se întoarcă în țara lor de origine după război.

„Astfel de rezultate nu sunt surprinzătoare, ele sunt rezultatul discrepanțelor în percepția străinilor după o perioadă mai lungă de ședere în țară“, a declarat pentru Rzeczpospolita Jan Brzozowski, șeful Centrului Jagiellonian pentru Studii de Migrație de la Universitatea Jagielloniană din Cracovia.

Singurul aspect în care atitudinile rămân pozitive este educația pentru copiii ucraineni. Aproximativ 82% dintre polonezi sunt de acord să ofere educație copiilor ucraineni, dar există puțin sprijin pentru predarea pe baza unui curriculum de bază ucrainean.

Jumătate dintre respondenți au declarat că ar trebui să li se predea copiilor programa de bază poloneză, în timp ce 40% susțin un compromis între o educație poloneză și ucraineană.

Aproximativ 72% dintre respondenți au declarat că, în ciuda războiului dintre Ucraina și Rusia, Polonia ar trebui să se ocupe în primul rând de propriile interese, atunci când vine vorba de comerțul cu alimente. Doar 15% au o părere contrară.

Disputele legate de comerț, mai ales importurile agricole ucrainene, au deteriorat relațiile dintre Kiev și Varșovia începând din 2023, ceea ce a dus la blocarea intermitentă a frontierei de către protestatarii polonezi.

Aproximativ 31% dintre polonezi cred că Polonia trebuie să ajute cu siguranță Ucraina (o scădere față de 62% în ianuarie 2023), în timp ce 43% sunt „mai degrabă de acord”. Aproximativ 19% se opun asistenței acordate Ucrainei, arată sondajul.

Există în continuare un sprijin puternic (62%) pentru a ajuta Ucraina din punct de vedere material, cum ar fi prin donarea de alimente și îmbrăcăminte, dar chiar și aici, cifrele au scăzut în comparație cu sondajele anterioare.

Astfel de tendințe nu sunt noi în Polonia și nici nu sunt limitate la această țară. Sondajele din alte state care au acceptat refugiați ucraineni arată o scădere similară a solidarității, deși sprijinul general rămâne destul de puternic.

Propaganda rusă a încercat să profite de scepticismul față de refugiați în țările gazdă și să îi demonizeze pe ucraineni, încercând să creeze o prăpastie între populațiile locale și guverne, a susține Centrul media pentru criza din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#refugiati #razboi #Polonia #Ucraina

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.