După ce s-a întâlnit cu Nicu Popescu, președintele în exercițiul al OSCE, Bujar Osmani, a dat mâna cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. Oficialii au discutat despre integrarea europeană a Republicii Moldova și problema Transnistriei.

Osmani a fost însoțit la întâlnire de către reprezentantul special al Președinției în exerciţiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting și de șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, Kelly Keiderling. Oleg Serebrian a informat oficialii despre situația actuală din regiunea transnistreană și în procesul de negocieri, abordările Chișinăului în soluționarea dificultăților cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

„A fost evocat suportul pentru prioritatea comună a Chișinăului și OSCE – menținerea securității și stabilității regionale și europene. A fost reiterat mesajul cu privire la imposibilitatea convocării unei noi reuniuni în formatul de negocieri ,,5+2″, în contextul agresiunii militare a Federației Ruse asupra Ucrainei, dar și menținerea în același timp a dialogului în formatele de interacțiune ale reprezentanților politici (9 reuniuni au avut loc în anul 2022, următoarea e planificată pentru 17 februarie 2023) și ale grupurilor de lucru sectoriale (17 ședințe de lucru în 2022, 2 în 2023), fiind accentuat că obiectivul negocierilor trebuie să fie direcționat pe atingerea dezideratului de reintegrare plenară a țării. S-a evidențiat faptul, că urmare a obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidat în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) și a intensificării cooperării multisectoriale cu statele membre din UE, se impune crearea unei sinergii între procesul de integrare europeană și cel de reglementare transnistreană.”, notează Biroul Politici de Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subiectul -cheie, discutat atât cu Nicu Popescu, cât și cu Oleg Serebrian, este încălcarea drepturilor omului în regiunea separatistă. Conform Chișinăului, situația continuă să se înrăutățească „în lumina persecuțiilor și abuzurilor Tiraspolului pe multiple cazuri individuale”. Așadar, autoritățile constituționale exprimă necesitatea stopării acestor încălcări, restabilirea drepturilor fundamentale, inclusiv la libera exprimare și la libera circulație.

„Au fost exprimate îngrijorări pe problema accesului la terenurile agricole a fermierilor din raionul Dubăsari și a necesității eliminării condiționărilor unilaterale impuse de Tiraspol. S-a accentuat încă o dată faptul, că Tiraspolul induce în eroare partenerii externi pe tema importurilor de medicamente, produse alimentare și fitosanitare. Vicepremierul a menționat, că acestea sunt livrate în regiune în cantitățile necesare și cu respectarea rigorilor de import-export prescrise de legislația națională în vigoare. Oleg Serebrian a reiterat angajamentul ferm al autorităților de la Chișinău de a promova reglementarea pașnică și politică a conflictului transnistrean, în parametrii statului unitar și plenar funcțional Republica Moldova. Primul pas pentru a avansa în această direcție îl constituie retragerea de pe teritoriul țării a trupelor ruse și a munițiilor/ echipamentelor militare ce staționează în mod ilegal”, mai precizează Biroul.

#Biroul de Reintegrare #Bujar Osmani #președinte OSCE #Transnistria #vizită în Moldova

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.