Preşedintele Camerei Deputaților din România, Ciprian Şerban, a anunţat miercuri, 22 ianuarie curent, că săptămâna viitoare va fi finalizat un plan de reorganizare a Camerei, de reducere a posturilor de angajaţi, precum şi măsuri de eficienţă energetică, transmite stirileprotv.ro.

„Avem în total 1500 şi ceva de angajaţi, din care 125 care se autofinanţează, vorbim despre cei care se ocupă de închirierea sălilor. Avem undeva la 428 care deservesc întreaga clădire, aici mă refer la Cameră, la Senat, la Curte, tot ce avem în clădirea Parlamentului. Ar mai rămâne undeva în jur de 1098 – 1100 de angajaţi, din care avem în vedere o reducere de peste 200 de posturi”, a declarat Ciprian Şerban.

El a spus că doreşte ca săptămâna viitoare, luni, să aibă proiectul de reorganizare finalizat.

„Am în vedere tot ce înseamnă Camera Deputaţilor. Luni pot spune concret. (…) Luăm în calcul inclusiv eficienţa energetică, absolut tot, încercăm să reducem cât se poate de mult, vorbim de eficienţă”, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor.

În legătură cu eficienţa energetică, Ciprian Şerban a menţionat măsuri privind reducerea consumului din iluminat.

„În primul rând o să umblăm la oră, acum în jur de ora 17:00 se aprind luminile exterioare, nu ştiu, o să mergem la 19:00, la 20:00. O să încercăm să diminuăm luminile interioare. Facem o analiză. Până luni am totul complet”, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Amintim că, Senatul României a adoptat, marți, două memorandumuri care reduc schema de funcționare a instituției cu 24%. Numărul de posturi scade de la 796 la 618, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante, ceea ce va duce la concedierea a 156 de angajați. Totodată, vor fi diminuate cheltuielile privind întreținerea autoturismelor, a anunțat vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc.

Protest fără precedent în Senatul României. 156 dintre angajaţi vor fi dați afară

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Camera Deputaților din România #reorganizare #reducere

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.